Cui servesc constructiile?

Am dat astazi peste un manual de educatie civica. Din el copiii nostri ar trebui sa desprinda valorile morale de baza pe care societatea binevoitoare dar ferma le considera importante. Una dintre ele este, desigur, religiozitatea [crestin ortodoxa]. Alta, mai europenizata si europenizanta, este dialogul inter-religios si acceptarea diferentelor dintre credintele fiecaruia.

Iata cum simbioza naturala dintre aceste valori este exemplificata in manual:


Textul debuteaza cu o referinta la tarani. Taranii merg la biserica si ies palcuri de acolo. Axiologic, lucrurile sunt inca neclare. Nu stim daca trebuie sa ne para bine sau rau daca suntem sau nu ca taranii care ies palcuri, amestecati femei si barbati. Pana aici, o bila alba pentru ca se reuseste evitarea unei judecati inerent subiective asupra discursului religios. Din pacate, lucrurile nu continua in aceeasi nota, realitatea sociala fiind reconstruita in stil maieutic pana in punctul la care elevul ajunge (singur) la concluzia hei, si eu sunt ca taranii astia! ce bine ca facem parte din acelasi grup religios! ma simt foarte apropiat de semenii mei!

Pregatiti mental si spiritual, copiii sunt introdusi in lumea multiculturala a lui R si M. M s-a imbolnavit si R a venit sa il salveze. Sa fie o coincidenta ca non-crestinul s-a imbolnativ si crestinul ii vine in ajutor? Sau ar trebui sa receptam de-aici o inferenta mai profunda si mai generala legata de religiile lor? In definitiv, crestinismul este o religie a salvarii, in timp ce islamul este o religie a predestinarii. Ar fi, poate, de studiat comparativ si un manual de educatie civica dintr-o tara araba. Oricum, totul se termina cu bine, R si M trec peste diferentele lor.

Care sunt diferentele?
Pai e clar, M era bolnav, R l-a salvat. Asta e diferenta.

Ce fel de relatii s-au stabilit intre ei?
In ciuda bolii sale, R a fost alaturi de M si asta a creat o legatura puternica intre ei. Una de prietenie si poate chiar de discipolat.

Cum ati fi procedat in locul lui R?
Ce intrebare e asta? De ce nu intrebam cum ati fi procedat in locul lui M? Eu, de exemplu, in locul lui M, i-as fi spui "dragul meu R, bolnav intre noi tu esti pentru ca tu o sa ajungi in Iad in timp ce eu voi face sex cu n virgine".

Voi cum va purtati cu copiii care fac parte dintr-un grup religios diferit de al vostru?
Ii ajutam pentru ca, desi sunt bolnavi, Iisus ne-a invatat ca e suficienta credinta cat un bob de mustar si sigur vor deveni si ei prietenii nostri asa cum M a devenit prieten cu R.


In final, intrebarea cheie a textului:

Cui servesc constructiile din imagine?

Ele au functionalitate multipla:

1. permit preotului sa vorbeasca fara sa ii fie frica de ploaie sau vant
   
2. permit taranilor sa iasa palcuri, amestecati barbati si femei, fara sa simta o depersonalizare asociata gestului
   
3. permit fetelor cu unghii false si machiaj strident sa se prostitueze si spiritual facand trei cruciulite cand tramvaiul trece pe langa ele.
   

Sloganul slobod

De cand a devenit PDL-ul conservator?! A disparut complet discursul virulent asezonat cu ardei iuti si a aparut in prim-plan familia: http://www.euro-pdl.ro/

Doar culoarea a ramas anacronica, portocaliul violent fiind manusa peste discursul basescian de tip "toti vor sa ma faca pe mine pentru ca eu va iubesc pe voi" dar ca nuca in perete peste formula de 3-4-2 (copii-adulti-batrani) din poza principala. Eu, cu lipsa mea de stil si imaginatie coloristica, as vedea PDL-ul mai degraba imbracat in albastru decat asa cum e acum, nu?

Este, totusi, posibil ca familia "europeana" sa aiba o alta semnificatie: poate intreaga campanie e orchestrata pentru Elena Basescu, ca modalitate de a ii intari discursul ei propriu. Ma gandesc ca daca am ajuns sa-l acceptam pe Vanghelie ca sursa de autoritate pentru profesorii universitari, am putea sa acceptam si campania PDL-ului ca sursa de autoritate pentru succesurile fetitei lui Tata.

Pana aici e cum mai e... dar filmul cu Stolo si pamantul m-a oripilat!

Pamantul asta este pamantul nostru, al romanilor...

Serios? este? ce bine ca ne spune Stolo ca noi uitaseram complet. Probabil eram orbiti de imaginea familiei europene si ne imaginam ca si pamantul e european...

...noi l-am aparat si tot noi am luptat pentru el... Cu fondurile europene pentru agricultura putem in sfarsit sa-l lucram, sa-i culegem roadele si sa profitam cu adevarat de ce-i al nostru

Pamantul asta a fost mereu de partea noastra. Acum e timpul sa fim si noi alaturi de el.

Flotare logica: fiind dat un pamant romanesc care a fost mereu de partea romanilor, pentru care romanii au luptat, pe care romanii l-au aparat, pe care romanii pot sa-l lucreze si caruia romanii ii culeg roadele in vederea profitului romanilor... sa se determine cine trebuie sa vina cu banii!

Stolo, spala-te pe maini, te rog, pamantul ala e plin de mizerii!

Brandul Vanghelie

Mergand pe strada zilele astea vedem un banner in care Vanghelie ne spune ca avem nevoie de oameni ca Severin.

Flotare logica nr 1: fiind dat un agramat si un incult (a luat bacul macar?) care ne spune ca avem nevoie de un profesor universitar doctor in drept sa se calculeze credibilitatea politica a mesajului!

Flotare logica nr 2: presupunand ca exista o nisa N de electorat careia Vanghelie ii este o autoritate cu mesaj demn de ascultat si urmat, asta inseamna ca oamenii din N au trasaturi similare/apropiate de cele ale lui Vanghelie. Prima observatie ar fi ca nisa N va fi alcatuita din oameni cu educatie formala mai redusa, mai orientati catre aspectele practice si mai degraba pasionali decat rationali. Care este probabilitatea ca acei oameni din N sa rezoneze la o personalitate intelectuala, tehnocrata, emotional-stearsa a lui Adrian Severin?

Ca om de stanga, vreau sa imi exprim dezgustul fata de brandul Vanghelie. Aveam sperante mari cand, acum ceve vreme, Mircea Geoana a venit la Facultatea de Sociologie insotit de Anthony Giddens, un clasic in viata al sociologiei dar si al politicii britanice, care a sustinut un discurs jumatate sociologic, jumatate ideologic dar, oricum, la un alt nivel fata de hermeneutica vangheliana. M-am gandit ca aceea va fi noua imagine a stangii romanesti. Am contemplat serios pentru prima oara in viata sa votez PSD-ul! Din pacate, m-am inselat. Noua imagine este care este...

Despre sexism in bridge

Am participat astazi la un concurs de bridge mixt (axele formate dintr-o fameie si un barbat). Acest tip de competitie prezinta o specie foarte interesanta de discriminare sexista: femeile sunt obligate sa stea pe pozitii fixe. Cand m-am interesat de ce se intampla asta argumentul a fost: "Femeile joaca mai prost decat barbatii, asta este un fapt! Le punem pe pozitii fixe pentru ca rezultatele lor/deciziile lor sa se compare cu rezultatele/deciziile altora de acelasi nivel bridgistic". Mie personal mi se pare injositoare aceasta gandire chiar daca ar fi corecta. Dar nici macar nu este, din urmatoarele motive:

1. Cum stabilim intre X si Y care joaca mai bine? Discutia se poate lungi foarte mult dar, de bine de rau, Federatia are ceea ce se numeste Trofeul National, in care fiecare jucator primeste, prin intermediul "punctelor de expert", o masura cantitativa a valorii sale la un moment dat. Daca vom cauta fiecare axa din concursul de astazi vom gasi, intr-adevar, ca de multe ori femeia din axa este mai jos decat barbatul. Totusi, exista exceptii. Eu le-am gasit pe acestea: Dutu - Dutu, Stegaroiu - Gradinariu, Balint - Diaconescu, Anghelea - Anghelea, Stafie - Parvulescu, Hess - Popescu M, Nicolau - Iscrulescu (scuze celor care mi-au scapat).

Daca intr-adevar argumentul ar fi fost "trebuie sa punem jucatorii mai slabi pe pozitie fixa" atunci ar trebui puse nu femeile ci jucatorii cu cele mai putine puncte de expert din axa (in 85% din cazuri vor fi femeile dar in 15% vor fi barbatii). In acest mod referinta la gen si discriminarea ar disparea.

2. De ce doar la concursurile de mixt se aplica aceasta "strategie"? Daca argumentul ar fi cel invocat, atunci ar trebui ca la TOATE concursurile jucatorul mai slab din axa sa fie pus pe pozitie fixa.

3. A spune "femeile joaca mai prost decat barbatii" este o parte a unui cerc vicios. Eu am identificat cel putin doua mecanisme prin care acest cerc este mentinut:

• Factorul demotivant: daca il toci pe om la cap ca este incapabil sa realizeze (bine) o anumita chestie, automat va fi mai putin motivat sa incerce, sa faca eforturi sa sa isi dezvolte abilitatile spre a realiza acea chestie


• Efectul de comparatie: interesant, femeile din bridge-ul romanesc par a fi de multe ori de acord cu acest mod de a gandi si se simt foarte rar frustrate! Pe unele dintre ele le-am intrebat si mi-au raspuns ca lor le convine ca se compara cu femei si nu cu barbati (pentru ca, "evident", femeile joaca mai prost si daca ne comparam cu ele vom iesi mai bine). De fapt femeile joaca bridge mult mai relaxat stiind ca se compara doar cu alte femei si aceasta relaxare se traduce prin reducerea partiala a fortei de joc.

Concluzii: regulamentul ar trebui schimbat astfel incat fie sa anuleze discriminarea de gen, fie sa o inlocuiasca cu o discriminare pe baza de puncte de expert si aceasta discriminare sa fie extinsa peste TOATE concursurile de bridge, nu doar cele de mixt. Femeile au aceeasi capacitate cognitiva cu barbatii. Bridge-ul nu e un sport fizic si, in lipsa factorilor sociali, femeile ar juca la fel de bine. Ele trebuie (din pacate) convinse de propria lor valoare pentru a iesi din cercul vicios descris la punctul 3.

N-o sa castigati la Loto

Toata lumea e de acord ca este, matematic vorbind, o idee proasta sa joci numere aleatoare la Loto. O analiza simpla cost-beneficiu demonstreaza asta. Totusi, ce se intampla daca nu jucam numere aleatoare ci cautam un algoritm mai destept prin care sa ghicim numerele care vor veni?

Primul instinct este ca asa ceva e o pierdere de vreme pentru ca numerele de la Loto oricum sunt aleatoare - sau cat se poate de aleatoare, oricum, altfel fie procedul de extragere ar fi fost schimbat, fie loteria ar fi fost devalizata deja.

Cu toate astea, am intalnit zilele trecute doi jucatori de bridge, oameni pe care ii respect si care de altfel sunt foarte inteligenti, care aveau amandoi impresia ca sunt pe cale de a devaliza loteria. Ce e amuzant este ca metodologiile lor erau foarte diferite: A spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai multe ori pana acum, am eu un tabel cu ele; daca au aparut mai des pana acum, inseamna ca e mai probabil sa apara si la urmatoarea extragere". B spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai putine ori pana acum; cum toate numerele au aceeasi probabilitate, e clar ca cele care au aparut mai rar trebuie sa recupereze". In acelasi timp, B mai avea o metoda: cautarea exhaustiva de pattern-uri printre numere.

Sa le luam pe rand:
A. Ce spune A e de bun simt (mai de bun simt decat ce spune B, oricum). Totusi, nu e chiar asa. Cand l-am intrebat pe A "cu cate abateri standard apar numerele alese de tine mai des?" s-a uitat la mine de parca l-as fi injurat. Ca sa putem trage astfel de inferente, trebuie sa verificam mai intai care este probabilitatea ca numerele sa fi aparut mai des in mod strict aleator (pentru ca trebuie sa apara unele mai des si altele mai rar chiar si cand sunt perfect aleatoare). Pentru asta, in statistica, avem diverse teste. Eu am ales testul hi-patrat si am obtinut ca presupunerea cum ca rezultatele s-ar datora nu sansei pure ci unei probleme cu masina de generat nu se sustine. Cel mai probabil, numerele au aparut mai des din pura intamplare (pentru cei familiarizati: Chi-square=40.914; df=48; Asymp Sig=0.756; datele le-am preluat de aici).

Deci nu putem folosi aceste numere in mod rezonabil pentru a face predictii. A n-o sa castige mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.

B1. Argumentul lui B este o eroare comuna, ce poarta numele de Gambler's Fallacy. In ciuda a ce spun unii, Universul NU conspira nici ca sa te "faca", nici ca sa te salveze cand stai rau. Random-ul ramane random si nu tine cont de ce s-a intamplat in trecut. Din moment ce extragerile sunt independente intre ele, fiecare trebuie tratata ca si cum ar fi prima. Istoria este irelevanta.

B2. B a dovedit o mare rabdare si perseverenta. A luat numerele si le-a bagat in Excel in cateva mii de combinatii diferite, cautand corelatii dintre cele mai nastrusnice, doar-doar va obtine ceva interesant. Evident, atunci cand testezi 10000 de ipoteze diferite, unele vor fi adevarate, chiar daca probabilitatea sa fie adevarate din pura intamplare pentru acel set de date este de 1/10000. S-ar putea sa obtii rezultate de tipul "de fiecare data cand extragerea este intr-o zi care este numar prim, apare un numar care este fie multiplu al lui 11, fie al lui 13". So what? Revenim la argumentele de la punctul A. Ca sa aiba valoare demersul, trebuie sa obtinem corelatii care pot fi explicate prin pura sansa cu o probabilitate mult mai mica decat numarul de pattern-uri pe care le-am testat. Altfel nu vom fi obtinut decat o filtrare a pattern-urilor care au aparut de cele care nu au aparut.

Exemplu: avem o moneda si 1 milion de oameni care vor sa ghiceasca ce va pica, stema sau banul. Jumatate aleg stema, jumatate banul. Dupa prima aruncare, raman 500000. Dupa a doua aruncare 250000... Dupa a 20a aruncare va ramane un singur om care va fi "ghicit" de 20 de ori la rand ce a picat. Probabilitatea sa faca asta este cam 1 la 1000000. Dar nu inseamna ca el are puteri supranaturale ci pur si simplu ca au existat 1000000 de oameni care au incercat! La fel si cu cautarea de pattern-uri in mod exhaustiv. Daca testam suficiente posibilitati, o sa gasim si corelatii foarte ciudate si foarte improbabile. Ele nu ne vor spune, insa, nimic despre viitor.

Deci nici B nu va castiga mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.

Instinctul initial, cum ca pierdem vremea facand analize de genul asta, s-a dovedit adevarat.

Logica e buna (or is it?)

Am primit ieri doua invitatii de a participa la evenimentul Logica e buna. Mi s-a spus ca se organizeaza un miting sponan impotriva scoaterii logicii din programa de liceu.

Desi m-am decis sa nu particip, as vrea sa imi exprim adeziunea fata de cauza si, in acelasi timp, sa critic putin modul de a o pune in practica.

In primul rand sloganul: "logica e buna". Come oooon, chiar nu se poate spune nimic in plus fata de "logica e buna"? Ciocolata e buna, inotul e bun, sexul e bun. Sunt multe lucruri bune. Asta nu inseamna ca le facem la scoala sau ca ar trebui sa le facem. Si, pentru ca in dese randuri am fost acuzat de critica neconstructiva, o sa propun cateva slogane alternative:

• Logica nu e suficienta, dar e necesara.
  
• Logica trebuie sa se implice.
  
• Daca scoatem logica din liceu, atunci nu scoatem logica din liceu.
  

O alta critica punctuala este la adresa discursului asociat mitingului de astazi. Alex ne informeaza: "protestul de pe 21 mai va fi miting spontan". Flotare (non-logica): oare nu avem nicio disonanta cognitiva atunci cand organizam un miting spontan? oare nu avem niciun sentiment oricat de mic de ipocrizie conceptuala? Logica e buna... dar nu pentru catei?!

Sau... poate totul este mult mai subtil decat imi imaginez eu. Poate organizatorii mitingului spontan vor sa ne convinga prin exemplu personal ca logica chiar ESTE necesara in liceu? De altfel, asa poate fi interpretat si sloganul alternativ "AVEM NEVOIE DE LOGICA" de pe facebook la care se face referire in blogpost!

Star Trek: recenzie obiectiva

Extind categoria recenziilor obiective cu un film vazut ieri: ultimul Star Trek. Nu m-am dus la el cu pretentii si cu asteptari prea mari. Apreciez si eu, ca orice fan al SF-ului, techno-babble-ul asociat acestui gen si sunt gata sa iert orice eroare sau exagerare de scenariu si de caracterizare a conflictelor intra- si inter-personale aferente oamenilor (sau, mai politically correct - sentientilor)

Cu toata bunavointa mea, Star Trek a fost o dezamagire totala:

1. Kirk este exilat de pe Enterprise aparent la intamplare pe o planeta pe care, tot din intamplare era si Spock-batranul. Din intamplare, Kirk aterizeaza exact langa pestera lui Spock catre care este fugarit, tot din intamplare, de un monstru local.

2. Spock fusese izolat de catre Nero pe Delta-Vega. Nero voia ca el sa urmareasca distrugerea lui Vulcan. Cum facea asta daca era pe acea planeta... In plus, nu risca (Nero) ca Spock sa fie mancat de unul dintre monstrii de acolo? Era, totusi, o planeta catalogata ca "nesigura". Nu era mai simplu sa il pastreze pe naveta lui si, dupa ce Vulcan era distrusa, sa il mai enerveze putin apoi sa-l omoare?

3. Planeta pe care Kirk se intalneste, din intamplare, cu Spock este, din intamplare, exact cea pe care era si cel mai genial fizician al timpului care, in loc sa fie implicat in cercetarea de laborator intr-una din universitatile Federatiei, era izolat acolo fix ca sa il ajute pe Kirk sa se teleporteze in naveta Enterprise care mergea cu viteza supraluminica.

4. Arma pe care Nero o foloseste asupra lui Vulcan fusese, initial, o unealta prin care Spock incerca sa opreasca dezastrul supernovei de langa planeta romulanilor. Unealta ar trebui sa creeze o gaura neagra care sa inghita explozia supernovei. Dar supernova ea insasi creeaza o gaura neagra (daca are masa mai mare decat 3 * masa soarelui). Deci "solutia" respectiva era stupida, ar fi trebuit sa inghitim o gaura neagra cu alta gaura neagra dar asta nu ar fi schimbat soarta supernovei.

5. Kirk ii ofera lui Nero ajutorul cu argumentul "trebuie sa aratam compasiune, doar asa putem castiga pacea cu romulanii". Cand Nero refuza ajutorul, Kirk ii bombardeaza nava! Cum o fi asta? intelegeam sa il lase in pace sa alunece usor in gaura neagra. Dar de ce sa il impuste?? cum ar putea sa ajute asta pacii cu romulanii?

6. Enterprise era prinsa in stransoarea gaurii negre. Teoretic, viteza superluminica de tip warp ar putea scoate o nava chiar trecuta de orizontul evenimentului. Dar, ne spune Scotty, nava deja e prinsa in ciuda faptului ca mergea la nivel warp. DAR, no worries... Scotty gaseste solutia. Aruncam ceva in spate, explodeaza, si ne impinge explozia mai departe. Pai explozia aia... cu ce viteza impingea unda de soc? in mod sigur cu o viteza sub-luminica. Enterprise, care deja se misca supra-luminic, nici nu ar fi putut percepe acea explozie, cu atat mai putin sa fie impinsa de ea in afara gaurii negre.