Sa nu-ti faci Chipatrat cioplit!

Cu ce se mai ocupa statisticienii romani? In mediana, lucrurile stau bine dar unele valori extreme ne pot da socotelile peste cap. De exemplu, acest comunicat!

recunoaştere a legăturilor statornicite prin vreme între Biserica Ortodoxă Română şi statistica oficială românească.

Ma intreb daca pentru determinarea gradului de statornicie a legaturii a fost folosit un coeficient de corelatie. Sau poate s-a realizat o analiza comparativa intinsa pe mai multi ani in care s-a masurat repetat aceasta dimensiune! E ciudat ca INS nu ne spune si ce indicatori a folosit aici.

Nu putem respinge nici ipoteza conform careia legatura statornica este acceptata prin puterea oarba a credintei.

Alegerea nu a fost întâmplătoare pentru că, aşa cum statistica are ca menire măsurarea, an de an, şi cuantificarea cantitativă cu ajutorul numerelor a progreselor economice şi sociale ale societăţii, Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul şi-a consacrat o parte din ştiinţa şi străduinţa sa modificării sistemului de măsurare a trecerii timpului.

Deci sa ne intelegem: e vorba de cuantificare cantitativa si nu de orice fel ci cu numere! Cotez aceasta exprimare ca fiind la minim 3 abateri standard de gramatica limbii romane si, deci, neglijabila conform obiectului nostru de studiu.

Ce mi se pare interesant este ca INS ne explica aici si de ce nu ne descurcam cu criza economica: aparent, cuantificarea cantitativa folosind numere este destinata masurarii progreselor economice. In cazul unei economii in descrestere instrumentele de masura utilizate sunt probabil rugaciunea si revelatia.

De asemenea, importanta este si legatura dintre "masurarea progreselor economice si sociale" si "masurarea trecerii timpului", apanajul preacuviosului: progresul implica o crestere a unei marimi de-a lungul timpului; daca nu am putea masura timpul, nu am putea masura nici progresele economice si sociale. Iata, deci, ca fara influenta decisiva a lui Dionisie, statistica (sau, oricum, INS cel putin) ar fi si astazi fara de obiect. qed

Eu unul ii suspectez pe membrii panelului de experti care au luat decizia asociata pozitiv cu acest comunicat ca au fost sub influenta unei regresii liniare dionisiace de cu o seara inainte si ii rog sa isi controleze pe cat posibil coeficientii beta. Altfel voi fi obligat in ceea ce ii priveste sa accept ipoteza de creier nul, ceea ce stie orice statistician adevarat ca nu se face niciodata.

Economie - metoda PNL

In fata blocului meu s-a pus un cort mare al PNL-ului. Se strang semnaturi, se posteaza mesaje anti-basescu si anti-boc pe un panou si exista trei aparatcici care impart pliante. Sloganul:
Noi facem economie

Plin de curiozitate ma apropii de panou sa vad ce analize obiective si serioase se pot desprinde din inscriptiile trecatorilor aleatori. Una din doamnele cu pliante ma abordeaza si avem urmatorul dialog:
- De la PNL suntem!
- Am observat.
- Noi avem solutii economice pentru Romania!
- Ce solutii aveti?
- Sunteti simpatizant PNL?
- ...nu neaparat, de ce, daca nu sunt simpatizant nu imi spuneti solutiile?
- A, ba da, sigur, va spun. Vreti sa va fac un rezumat?
- Da, va rog!
[Pauza de cateva secunde]
- Am impresia ca dumneavoastra sunteti din tabara adversa.
- Presupunand prin absurd ca as fi, nu imi puteti spune solutiile?
- Nu, nu, imi pare rau.
- Dar stati putin, eu vreau in mod sincer sa aflu ce solutii are PNL-ul pentru Romania. Daca nu imi explicati cum sa va acord votul meu?
- Nu, v-am spus, sunteti din tabara adversa, vreti doar sa ne sabotati.
- Doamna, dar de unde stiti dumneavoastra din ce tabara fac eu parte?!
- Avem un prototip pentru cei din tabara adversa si dumneavoastra vi se potriveste.

Flotare logica 1: presupunand ca PNL-ul isi face campanie electorala si presupunand ca scopul acestei campanii este cresterea numarului de voturi acordate lui, sa se determine carei categorii de alegatori i se adreseaza cortul din fata blocului meu.

Flotare logica 2: presupunand ca PNL are 30% din voturi, rezulta ca 70% dintre romani nu ar vota cu PNL. Sa se determine trasaturile principale intruchipate in "prototipul pentru cei din tabara adversa" (1. e roman; 2. ...?)

Concluzie: PNL-ul are solutii pentru Romania, cu precadere pentru 30% din Romania. Ei fac economie si m-au convins: voi face si eu economie de un vot acordat lor!

Clisee vechi si noi

Paradigma unui serial modern de succes:

• Se alege un grup de oameni de stiinta (sau macar foarte specializati)


• Ne uitam la cel mai special membru al grupului - in definitiv, nimanui nu-i pasa de viata unui om de stiinta obisnuit. Obligatoriu privire patrunzatoare - apare la generic si de doua-trei ori pe episod - si probleme de integrare sociala, in special in relatiile cu sexul opus.


• Un episod contine macar un caz de specialitate care pune probleme.


• Se utilizeaza limbaj tehnic doar pentru a marca divergenta de opinii care creeaza tensiuni pe plan personal intre personaje.


• Lumea trebuie salvata cel putin la final.


• Tachinarile dintre personajul principal si un coleg/o colega de grup contrapuncteaza actiunea. Cand ratingurile incep sa cada, sexul e permis intre cei doi, dar potentialul de apropiere trebuie stricat rapid.


• Se introduce un copil de sex opus cu sechele de pe urma divortului sau mortii partenerului eroului principal din vina acestuia/acesteia. Progenitura este pusa in pericol de moarte, fortandu-se astfel rezolvarea problemelor familiale. [se admite alegerea unui alt membru al familiei]

In ordine alfabetica, va recomandam:

• 24
• Big Bang Theory
• Eureka
• Grey's Anatomy
• House
• Leverage
• Lie to me

[mai asteptam propuneri]

Curciada culturii

Principiul arhimedismului cultural: un intelectual superficial, mimetist si submediocru scufundat intr-un mediu superficial, mimetist si submediocru impinge in stanga si in dreapta cu o forta egala cu volumul de prostie dezlocuit.

Exemplu: initiativa think-outsiderilor de la hotnews.ro

Textul pare un caz tipic de a vrea sa pari mai complicat decat vrei sa pari prin simpla afisare a simplitatii... la prima vedere. Insa pentru ca unii dintre noi nu se multumesc cu superficialitatea, o sa trecem la analiza conceptuala riguroasa si critica.

Actorii principali ai demersului:
1. Frumosul [masurat prin acte de cultura]
2. Uratul: inamicul frumosului. Mai greu de masurat, autorii nu precizeaza o metodologie.
3. Omul de cultura: producatorul dar si consumatorul Frumosului.

Intriga: omul de cultura este izolat astazi, preocupat de evolutia individuala, scarbit de Uratul omniprezent. Noi il vom trezi, ii vom reda "constienta si constiinta de sine, astfel incat, cei care aspira la statutul de oameni de cultura, sa poata privi catre un taram bine conturat si nu catre un arhipelag de insule aruncate la intamplare"

Ce ne deranjeaza cel mai tare aici? Doua posibilitati: virgula dintre subiect si predicat sau apelul la cei care aspira la statutul de oameni de cultura. Sa nu uitam, cf definitiei, omul de cultura este cel ce consuma Frumos. Cel care aspira la statutul de om de cultura ce poate fi? desigur cineva care aspira la statutul de consumator de Frumos, adica cineva care aspira sa consume X pentru ca X e Frumos - snobul. Omul de cultura autentic, insa, nu poate aspira la statutul de om de cultura, e o contradictie in termeni pentru ca snobismul e Urat.

Desfasurarea actiunii: "Cei care iubesc frumosul si promoveaza arta au datoria sa se cunoasca bine unii pe altii. Ei trebuie sa faca ideile sa circule, sa se lepede de propriile idei si sa fuzioneze cu idei noi pe care sa le filtreze tocmai pentru a face loc altor idei si mai noi"

Este dificil de inteles sensul acestui proces. Pare ca orice om de cultura X am avea si orice idee I(X) care i-ar apartine [idee Frumoasa pt ca X e om de cultura si, deci, producator de Frumos] este sortita sa fie lepadata in dauna unei alte idei I'(X) care este mai noua. Care I'(X) la randul ei e sortita aceluiasi sfarsit. Pare ca nicio idee nu poate fi fixata in fondul comun - cel putin cat timp exista idei noi carora trebuie sa le facem loc. Dar dificultatea aceasta este rezolvata daca reusim sa privim in context. Acest proces de extinctie a ideilor seamana cu viata insasi. Si stim cu totii ca viata este Frumoasa (cf. Benigni, 1997), imprumutand acestui proces ceva din Frumusetea ei, suficient de mult pentru ca el sa devina bun de consum al omului de cultura.

Punctul culminant: "Fiecare eveniment care poarta semnatura Cruciadei trebuie sa fie o batalie castigata. impotriva uratului si impotriva sabloanelor comerciale"

Si in acele vremuri in care nu vor mai exista infrangeri, doar victorii, nimeni nu ne va mai putea opri de la a spune un DA hotarit si irevocabil principiului antic al lepadarii de ideile vechi in favoarea celor noi.

Concluzia: "Bataliile Cruciadei sunt, insa, cele care se vor vedea. Acolo este nevoie de cei care impartasesc idealurile ei. Acolo este nevoie de soldatii Frumosului. Esti unul dintre ei ? La aceasta intrebare nu poti raspunde decat privind adanc inauntrul tau. "

Si sa nu uitam ca trebuie sa si think outside the box in timp ce privesti adanc inauntrul tau.


Inchei acest post cu doua intrebari sacaitoare:
1. Eu oare am facut ceva pentru cultura astazi? e lumea putin mai profunda?
2. De ce dracu' nu voia batranica aia proasta sa treaca strada?