joi, 26 aprilie 2012

Printi si cersetori

Am citit recent trei teze de doctorat care urmeaza sa fie sustinute public la Facultatea de Sociologie. M-au impresionat prin aspectul de referat (de proasta calitate) asa ca m-am gandit sa fac un experiment la care sper sa participati prin comentarii. Am ales 3 pasaje din lucrarile de doctorat precum si 3 pasaje din 3 referate marcate ca 'nivel Gimnaziu' pe www.referat.ro

Va invit sa incercati sa distingeti viitorii doctori in sociologie de tinerii absolventi de gimnaziu (desigur, fara a cauta textele pe google :-)):
  1. Martiriul nu este un simplu act de eroism – care ar putea foarte bine sa aiba cauze omenesti. "El probeaza adevarul crestinismului prin atestarea prezentei Duhului Sfant ce infaptuieste lucrari ce depasesc puterile omenesti – biruirea firii – si face fiinte fragile, care nu sunt eroi, sa infrunte moartea". Martiriul edifica Biserica dar in acelasi timp are o valoare mantuitoare: "Policarp, ca si Domnul insusi, a asteptat cu rabdare sa fie predat, voind astfel, prin acest exemplu, sa ne invete sa nu cugetam doar la propriile interese, ci si la cele ale aproapelui. Caci semnul unei adevarate si temeinice mile este nu numai de a cauta propria mantuire, ci si pe cea a fratilor sai". Martirii sunt persoane supra-rationale care traiesc mai mult in duh. Desi vietuiesc in aceasta lume ei nu ii apartin, dupa cum a spus Mantuitorul apostolilor, vorbindu-le de fapt tuturor crestinilor: "Voi nu sunteti din lumea aceasta". Ne nastem in aceasta lume materiala, vazuta, si apartinem Imparatiei lui Dumnezeu pe care nu o cunoastem inca dar avem nadejdea ca o vom obtine dupa moarte. Credinta este "garantia lucrurilor dorite, dovada lucrurilor nevazute" (Ap. Pavel).
  2. Subordonarea cavalerului cerintelor vasalitatii era ilustrata de faptul ca, de regula, nasul cavalerului era seniorul sau. Cavalerii primeau de la seniorii lor proprietati. Apartenenta la starea nobilimii era insotita de un sir de privilegii motivate de faptul ca nobilii isi indeplineau datoriile fata de societate luptand in razboaie pentru apararea tuturor. Privilegiile constau in: scutirea de impozite, accesul la functiile laice si ecleziastice, dreptul de a purta blazon etc. Cavalerii erau razboinici care luptau calare. S-a calculat ca un cavaler avea nevoie pentru a trai si a-si procura cele necesare razboiului de un domeniu de cel putin 150 de hectare. Razboaiele erau frecvente. Pe de o parte, trebuiau respinsi invadatorii straini, pe de alta, razboiul era singurul mijloc de reglare a conflictelor.
  3. Sistemul decizional este foarte strans legat de sistemul informational. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri si circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, utilizandu-se metode, proceduri, resurse materiale si umane, pentru selectarea, inregistrarea prelucrarea, stocarea si/sau transmiterea datelor si informatiilor. [...] [D]efinirea sistemului informational pornind de la rolul sau in ansamblul activitatilor [...] este o conditie sine-qua-non pentru intelegerea corecta nu numai a problematicii informationale, ci si, in genere, a problematicii manageriale.
  4. Fiind un proces prin care se face schimbul de informatii intre persoane, grupuri, organizatii etc., comunicarea este cea care da sens existentei datorita impactului major asupra intregii vieti economice, politice, sociale, culturale, stiintifice etc. [...] [Comunicarea] prin efectele sale determina producerea de schimbari atat la nivel individual, cat si la nivel de grup, de organizatii si la nivel social. Deci, in mod practic, dupa ce a avut loc comunicarea, lucrurile nu mai sunt aceleasi nici pentru participanti, nici pentru relatiile dintre ei. [...] In societatea actuala, relatiile de comunicare sunt sustinute de un suport tehnic si tehnologic nemaiintalnit, care nu doar ofera facilitati deosebite, ci produce mereu mutatii remarcabile in insasi esenta procesului de comunicare, ce devine mult mai fluent, mai clar, mai cuprinzator si beneficiaza de posibilitatea realizarii în timp real.
  5. Pastoritul, ocupatie straveche a locuitorilor patriei noastre, care s-a dezvoltat continuu, ca si celelalte ramuri traditionale (agricultura, padurarit, minerit), a determinat, pe masura evolutiei societatii omenesti, modificari in structura fondului forestier, contribuind prin defrisari la restrangerea arealelor masivelor paduroase, mai ales spre golurile alpine, pentru largirea pasunilor de vara si a teritoriilor de finete, in care se concentrau si cel mai mare numar de constructii pastorale. Pasunatul abuziv a contribuit la degradarea si reducerea productivitatii arboretelor, regenerarii padurii si degradarii solului prin batatorirea acestuia de catre animale.[...] Pastoria a oferit o gama larga de produse necesare populatiei montane, intinsele pasuni si fanete au asigurat o buna baza furajera pentru cresterea animalelor.
  6. Din epoca persecutiilor Bisericii de catre imparatii romani in secolele I-IV, Biserica a mostenit cultul martirilor, care s-a nascut ca o manifestare fireasca a credintei crestine, pe care martirii crestini au marturisit-o cu statornicie si curaj, si s-au incoronat pentru chinurile indurate si pentru moartea lor martirica cu cununa nemuririi si a vietii vesnice. Martirii crestini au suferit cu un curaj neinfricat, care a uimit lumea greco-romana, toate torturile si pedepsele inventate de fanatismul si brutalitatea lumii pagane, care ura pe crestini, dispretuia credinta lor intr-un Dumnezeu spiritual si invizibil, lua in deradere credinta lor in invierea mortilor si in viata viitoare si nu avea nici o pretuire pentru viata lor morala, curata si sfanta. La ingrozitoarele suferinte fizice, se adaugau suferintele morale ale martirilor crestini provocate de grija pentru parintii, fiii, fiicele, rudeniile si prietenii lor. Martirii le-au suportat pe toate cu un eroism fizic si moral unic, care a fortat chiar admiratia paganilor. Curajul martirilor a facut pe multi pagani sa treaca la crestinism

Mentionez ca am incercat, pe cat posibil, sa curat textele doctoranzilor de greseli gramaticale si alte probleme de exprimare astfel incat sa obtinem un stil unitar prin comparatie cu elevii de gimnaziu. De asemenea, inteleg ca referatele marcate cu 'Gimnaziu' nu sunt neaparat scrise la nivelul scolar respectiv. Mai degraba, eticheta se refera la profunzimea conceptelor folosite si la dificultatea parcurgerii discursului argumentativ.