Alina: ma laud :D |
Catalin: lauda-te :D |
Alina: pazea :p |
Alina: sunt in mensa :D |
Catalin: si? |
Alina: pai nu stiu, sunt boboaca acum |
Alina: am dat testul |
Alina: l-am luat |
Alina: si acum m-am insris |
Catalin: si ce faci acolo? |
Alina: deocamdata nu stiu :)) |
Catalin: pai de ce te-ai inscris? |
Alina: din mai multe motive |
Catalin: care |
Alina: de ex |
Alina: sa cunosc oameni destepti, sa pot calatori cu programul ala al lor in tarile incare are mensa filiale |
Catalin: ce program al lor? |
Alina: e o oganizatie f faina |
Alina: Mensa este în primul rând o organizatie voluntara orientata spre satisfacerea nevoilor intelectuale ale membrilor sai. Acestia au deseori opinii si interese foarte variate – de aceea în fiecare filiala nationala exista asa-numitele SIGs (Special Interest Groups), care reunesc membrii cu interese similare. Orice membru este liber sa intre într-un astfel de grup sau chiar sa fondeze unul nou - membrii din România care au o astfel de initiativa sunt rugati sa ne contacteze . Se editeaza reviste periodice în care fiecare membru poate sa îsi expuna propriile opinii, sa propuna diverse jocuri logice etc. Pe lânga partea serioasa de cercetari în domeniul inteligentei, un accent deosebit este pus pe partea sociala. Se organizeaza multe petreceri, reuniuni informale si excursii pentru a încuraja me |
Alina: pentru a încuraja membrii sa intre în contact; de asemenea exista un serviciu SIGHT (Service, Assistance and Hospitality to Travelers), la care pot apela membrii care calatoresc în cele peste 100 de tari unde exista filiale Mensa. In Romania organizatia inca nu are statutul de filiala. |
Catalin: aha |
Catalin: deci nu faci nimic |
Alina: stii, au programe de dezvoltate /cercetare pentru copii :) |
Catalin: ce programe? |
Alina: o sa aflu |
Alina: nu stiu inca tot |
Alina: abia m-am inscris |
Catalin: aha |
Catalin: nici eu nu stiu inca tot |
Catalin: dar nici nu m-am inscris |
Alina: :)) |
Alina: ce rau esti |
Alina: ma rog |
Alina: eu sunt asa un pic happy ca am trecut testul |
Alina: a fost mai usor decat ma asteptam |
Catalin: de ce, aveai nevoie de confirmari externe ca esti desteapta? |
Alina: :)) |
Alina: nu stiu, poate |
Catalin: cred ca cel mai bun test pe care il poate da mensa |
Catalin: este sa nu vrei sa intri in mensa |
Alina: de ce ? |
Catalin: pentru ca daca nu vrei sa intri inseamna ca esti suficient de increzator in propria ta inteligenta |
Catalin: si nu ai nevoie de confirmari de la autoritati vide de autoritate |
Alina: nu e chiar asa |
Alina: pentru ca stiu ce rezultate obtin cand ma concentrez la teste |
Alina: si sincera sa fiu ma sperie asta uneori |
Alina: in fine... |
Alina: tu de ex nu te simti neinteles de majoritatea oamenilor? |
Catalin: ba da |
Catalin: sigur |
Alina: pai si nu ar fi mai fain sa dai peste oameni care te pot intelege? |
Catalin: pai incerc sa dau |
Catalin: peste astfel de oameni |
Alina: stii, grupul ala de care zici tu nu e pentru cei care sunt membri, ci pt cei care ar vrea asa devina in principiu |
Alina: grupul de yahoo mensa e unul privat |
Alina: pai si atunci de ce sa nu te inscrii si tu in mensa? |
Alina: in definitiv... |
Catalin: din acelasi motiv pentru care nu ma inscriu in asociatia alcoolicilor anonimi |
Alina: !?!?! |
Alina: tu nu esti alcoolic |
Catalin: exact! |
Alina: NU? |
Alina: mensa este o organizatie formata din oameni care au IQ in primi 2% |
Alina: cred ca tu il ai |
Alina: adica din ce mi-ai spus tu :p |
Catalin: este formata din oameni care incearca sa fie in primii 2% |
Alina: nu |
Catalin: la fel cum AA e formata din oameni care incearca sa nu bea |
Alina: grupul ala de care zici tu |
Alina: ala da |
Alina: dar in mensa nu intra oricine |
Alina: adica tu vrei sa spui ca eu nu as fi? |
Catalin: habar nu am |
Catalin: cum esti tu |
Alina: .... |
Alina: ma crezi wannabe? |
Catalin: ai zis ca esti happy ca ai trecut testul |
Alina: pai si? |
Alina: ce e anormal in asta |
Alina: pt mine asta a explicat foarte multe lucruri |
Alina: tu nu te simti bine cand ti se confirma o calitate pe care o ai? |
Alina: de ex |
Alina: e evident ca joci bine bridge |
Alina: dar nu te bucuri cand mai castigi unconcurs? |
Catalin: sigur |
Catalin: dar asta nu a fost un concurs |
Catalin: nu ai castigat nimic |
Catalin: ce ti se pare ca ai castigat? |
Alina: am castigat dreptul e a fi membru |
Alina: mi s-a confirmat |
Alina: ca sunt |
Catalin: intr-o organizatie de oameni care nu fac nimic |
Alina: asta ramane de vazut |
Alina: din punctul meu de vedere e un merit |
Catalin: o analogie mai potrivita ar fi "e ca si cum eu as fi happy ca m-am inscris la un concurs" |
Alina: nu |
Alina: desi poate exista si asa ceva, dar nu sunt de acord cu analogia |
Alina: e un test pe care l-am trecut |
Alina: spre deosebire de altii |
Catalin: stii pe cineva care nu l-a trecut? |
Alina: da |
Catalin: cine? |
Alina: nu conteaza |
Alina: stiu |
Alina: si l-a dat de cel putin 2 ori |
Catalin: si de ce crezi ca l-a dat? |
Catalin: de 2 ori |
Alina: pentru ca prima data i-au zis ca e foarte aproape si sa-l repete, ca poate a fost ceva de moment..o lipsa de concentrare ceva |
Alina: sincera sa fiu ma mir ca l-a picat |
Alina: dar |
Alina: vezi? |
Catalin: e foarte aproape sa fie in cei 2%? |
Alina: da |
Catalin: asta i-au zis? |
Catalin: poate era in 3% |
Alina: ceva de genul |
Alina: poate |
Catalin: poate si tu esti in 3% dar te-ai concentrat mai bine |
Alina: nu cred |
Catalin: de ce nu? |
Alina: pentru ca am multe teste luate cu punctaj f mare |
Catalin: teste de inteligenta? |
Alina: da |
Catalin: ce punctaj aveai? |
Alina: cred ca ti-am mai zis |
Alina: 140-160 |
Alina: cam in marja asta |
Catalin: pe alea de pe facebook le-ai facut? :-? |
Alina: la alea de pe facebook ma mir ca am luat asa de putin |
Catalin: aha |
Alina: eram cu gandul in alta parte... |
Alina: atunci |
Alina: oricum |
Catalin: poate esti in primii 1% din lume si in primii 20% de pe facebook |
Alina: de ce esti ironic |
Alina: untest de iq sa da in anumite conditii |
Alina: nu in timp ce te joci cu pisica, esti nemancata la ora 4 dupamasa si te gandesti la ...prieten |
Catalin: da |
Alina: eu eram in pijama si m-au depuncat pt ca nu m-am incadrat in timp |
Catalin: te-au depunctat si pt ca erai in pijama? |
Alina: sunt sigura ca daca l-as mai da o data, dar nu imediat dupa ce m-am trezit din somn si nu in timp ce vb cu vreo 3 pers in paralel pe mess si ma intrerup, atunci as lua punctaj mult mai mare |
Alina: stii ceva |
Alina: n-ai decat sa crezi ce vrei |
Alina: vad ca nu mai esti constructiv |
Alina: nu cred ca trebuie sa-ti demonstrez tie sau altcuiva capacitatile mele intelectuale |
Catalin: important nu este sa credem ce vrem |
Alina: pentru mine trecerea testului e o veste buna |
Alina: daca te bucuri pentu mine bine, daca nu, treaba ta |
Catalin: ci ca ceea ce vrem sa credem sa vrem sa credem din motivele potrivite |
Catalin: tu din ce motive crezi ca e relevant testul mensa? |
Alina: si ce stii tu de motivatiile mele? |
Alina: in primul rand pentru ca e dat in conditii corecte |
Catalin: in ce conditii l-ai dat? |
Alina: pe facebook poti sa trisezi |
Alina: ca de examen |
Alina: intr-o sala |
Catalin: ai fost intr-o sala? |
Catalin: serios? |
Alina: da |
Catalin: unde? |
Alina: ce conteaza asta? |
Catalin: eram curios |
Alina: a |
Alina: undeva in zona tei |
Catalin: si erati mai multi? |
Catalin: era ca un examen? |
Alina: da |
Alina: s-a dat chiar in doua transe |
Alina: pt ca era prea mica sala sa incapem toti |
Catalin: da |
Catalin: cred ca sunt multi oameni in primii 2% |
Alina: sunt exact 2% |
Alina: doar ca testul il pot da toti |
Alina: adica si ceilati 98% |
Catalin: si e posibil sa-l si ia |
Alina: da |
Alina: il iau 2% |
Alina: hai ca |
Alina: am niste treaba |
Catalin: serios? fix 2% il iau? |
Alina: nu |
Catalin: ma gandesc ca ar trebui sa il ia mai multi |
Catalin: ca doar nu se prezinta decat aia care cred ca au o sansa |
Alina: nu fix |
Alina: nu mai face pe desteptul :p |
Alina: nu-i nevoie |
Catalin: daca voiam sa fac pe desteptul |
Catalin: existau alte metode |
Catalin: obiective |
Catalin: de a stabili asta |
Catalin: nu? |
Alina: nu cred ca mai trebuie sa-mi demontrezi mie ca esti destept |
Alina: stiu deja asta |
Alina: poate ar fi cazul sa-mi demonstrezi ca nu esti ranchinos |
Catalin: ranchiunos? |
Alina: da :) |
Catalin: pt ce sa fiu ranchiunos? |
Alina: pai asta ma intrebam si eu |
Catalin: pai nu stiu |
Catalin: tu ce teorii ai? |
Alina: :)) |
Alina: n-am! |
Alina: te intreb |
Alina: nu fac supozitii |
Catalin: pai ai zis ca ar fi cazul sa iti demonstrez ca nu sunt ranchiunos |
Catalin: de ce ai spus asta? |
Alina: pai asa pari din atitudine |
Alina: ironico-ranchiunos :D |
Alina: esti sau nu? |
Catalin: nu sunt |
Alina: bravo |
Catalin: sa stii ca asta nu e o demonstratie |
Alina: ca nu ti-ar sta bine |
Catalin: doar am afirmat ca nu sunt |
Alina: pai tocmai |
Catalin: pe de alta parte |
Catalin: ma gandesc ca ai criterii laxe pt ceea ce constituie o demonstratie |
Alina: am zis bravo ca nu ti-ar sta bine, deci am folosit conditional-optativul, ceea ce inseamna ca nu mi-ai demonstrat |
Alina: cine pe cine judeca? |
Catalin: pot sa pun aceasta discutie pe blogul meu? (iti inlocuiesc numele) |
Alina: ce??!?! |
Alina: ai blog? |
Alina: de ce sa pui? |
Alina: ok din partea mea |
Se afișează postările cu eticheta bridge. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bridge. Afișați toate postările
duminică, 18 octombrie 2009
Mensa
In programul de astazi avem un interviu cu o proaspata membra a Mensa despre scopurile acestei asociatii si metodologia sa de admitere a noilor membri.
Etichete:
bridge,
mensa,
scepticism,
wannabe,
yahoo
joi, 28 mai 2009
Despre sexism in bridge
Am participat astazi la un concurs de bridge mixt (axele formate dintr-o fameie si un barbat). Acest tip de competitie prezinta o specie foarte interesanta de discriminare sexista: femeile sunt obligate sa stea pe pozitii fixe. Cand m-am interesat de ce se intampla asta argumentul a fost: "Femeile joaca mai prost decat barbatii, asta este un fapt! Le punem pe pozitii fixe pentru ca rezultatele lor/deciziile lor sa se compare cu rezultatele/deciziile altora de acelasi nivel bridgistic". Mie personal mi se pare injositoare aceasta gandire chiar daca ar fi corecta. Dar nici macar nu este, din urmatoarele motive:
1. Cum stabilim intre X si Y care joaca mai bine? Discutia se poate lungi foarte mult dar, de bine de rau, Federatia are ceea ce se numeste Trofeul National, in care fiecare jucator primeste, prin intermediul "punctelor de expert", o masura cantitativa a valorii sale la un moment dat. Daca vom cauta fiecare axa din concursul de astazi vom gasi, intr-adevar, ca de multe ori femeia din axa este mai jos decat barbatul. Totusi, exista exceptii. Eu le-am gasit pe acestea: Dutu - Dutu, Stegaroiu - Gradinariu, Balint - Diaconescu, Anghelea - Anghelea, Stafie - Parvulescu, Hess - Popescu M, Nicolau - Iscrulescu (scuze celor care mi-au scapat).
Daca intr-adevar argumentul ar fi fost "trebuie sa punem jucatorii mai slabi pe pozitie fixa" atunci ar trebui puse nu femeile ci jucatorii cu cele mai putine puncte de expert din axa (in 85% din cazuri vor fi femeile dar in 15% vor fi barbatii). In acest mod referinta la gen si discriminarea ar disparea.
2. De ce doar la concursurile de mixt se aplica aceasta "strategie"? Daca argumentul ar fi cel invocat, atunci ar trebui ca la TOATE concursurile jucatorul mai slab din axa sa fie pus pe pozitie fixa.
3. A spune "femeile joaca mai prost decat barbatii" este o parte a unui cerc vicios. Eu am identificat cel putin doua mecanisme prin care acest cerc este mentinut:
Concluzii: regulamentul ar trebui schimbat astfel incat fie sa anuleze discriminarea de gen, fie sa o inlocuiasca cu o discriminare pe baza de puncte de expert si aceasta discriminare sa fie extinsa peste TOATE concursurile de bridge, nu doar cele de mixt. Femeile au aceeasi capacitate cognitiva cu barbatii. Bridge-ul nu e un sport fizic si, in lipsa factorilor sociali, femeile ar juca la fel de bine. Ele trebuie (din pacate) convinse de propria lor valoare pentru a iesi din cercul vicios descris la punctul 3.
1. Cum stabilim intre X si Y care joaca mai bine? Discutia se poate lungi foarte mult dar, de bine de rau, Federatia are ceea ce se numeste Trofeul National, in care fiecare jucator primeste, prin intermediul "punctelor de expert", o masura cantitativa a valorii sale la un moment dat. Daca vom cauta fiecare axa din concursul de astazi vom gasi, intr-adevar, ca de multe ori femeia din axa este mai jos decat barbatul. Totusi, exista exceptii. Eu le-am gasit pe acestea: Dutu - Dutu, Stegaroiu - Gradinariu, Balint - Diaconescu, Anghelea - Anghelea, Stafie - Parvulescu, Hess - Popescu M, Nicolau - Iscrulescu (scuze celor care mi-au scapat).
Daca intr-adevar argumentul ar fi fost "trebuie sa punem jucatorii mai slabi pe pozitie fixa" atunci ar trebui puse nu femeile ci jucatorii cu cele mai putine puncte de expert din axa (in 85% din cazuri vor fi femeile dar in 15% vor fi barbatii). In acest mod referinta la gen si discriminarea ar disparea.
2. De ce doar la concursurile de mixt se aplica aceasta "strategie"? Daca argumentul ar fi cel invocat, atunci ar trebui ca la TOATE concursurile jucatorul mai slab din axa sa fie pus pe pozitie fixa.
3. A spune "femeile joaca mai prost decat barbatii" este o parte a unui cerc vicios. Eu am identificat cel putin doua mecanisme prin care acest cerc este mentinut:
- Factorul demotivant: daca il toci pe om la cap ca este incapabil sa realizeze (bine) o anumita chestie, automat va fi mai putin motivat sa incerce, sa faca eforturi sa sa isi dezvolte abilitatile spre a realiza acea chestie
- Efectul de comparatie: interesant, femeile din bridge-ul romanesc par a fi de multe ori de acord cu acest mod de a gandi si se simt foarte rar frustrate! Pe unele dintre ele le-am intrebat si mi-au raspuns ca lor le convine ca se compara cu femei si nu cu barbati (pentru ca, "evident", femeile joaca mai prost si daca ne comparam cu ele vom iesi mai bine). De fapt femeile joaca bridge mult mai relaxat stiind ca se compara doar cu alte femei si aceasta relaxare se traduce prin reducerea partiala a fortei de joc.
Concluzii: regulamentul ar trebui schimbat astfel incat fie sa anuleze discriminarea de gen, fie sa o inlocuiasca cu o discriminare pe baza de puncte de expert si aceasta discriminare sa fie extinsa peste TOATE concursurile de bridge, nu doar cele de mixt. Femeile au aceeasi capacitate cognitiva cu barbatii. Bridge-ul nu e un sport fizic si, in lipsa factorilor sociali, femeile ar juca la fel de bine. Ele trebuie (din pacate) convinse de propria lor valoare pentru a iesi din cercul vicios descris la punctul 3.
duminică, 24 mai 2009
N-o sa castigati la Loto
Toata lumea e de acord ca este, matematic vorbind, o idee proasta sa joci numere aleatoare la Loto. O analiza simpla cost-beneficiu demonstreaza asta. Totusi, ce se intampla daca nu jucam numere aleatoare ci cautam un algoritm mai destept prin care sa ghicim numerele care vor veni?
Primul instinct este ca asa ceva e o pierdere de vreme pentru ca numerele de la Loto oricum sunt aleatoare - sau cat se poate de aleatoare, oricum, altfel fie procedul de extragere ar fi fost schimbat, fie loteria ar fi fost devalizata deja.
Cu toate astea, am intalnit zilele trecute doi jucatori de bridge, oameni pe care ii respect si care de altfel sunt foarte inteligenti, care aveau amandoi impresia ca sunt pe cale de a devaliza loteria. Ce e amuzant este ca metodologiile lor erau foarte diferite: A spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai multe ori pana acum, am eu un tabel cu ele; daca au aparut mai des pana acum, inseamna ca e mai probabil sa apara si la urmatoarea extragere". B spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai putine ori pana acum; cum toate numerele au aceeasi probabilitate, e clar ca cele care au aparut mai rar trebuie sa recupereze". In acelasi timp, B mai avea o metoda: cautarea exhaustiva de pattern-uri printre numere.
Sa le luam pe rand:
A. Ce spune A e de bun simt (mai de bun simt decat ce spune B, oricum). Totusi, nu e chiar asa. Cand l-am intrebat pe A "cu cate abateri standard apar numerele alese de tine mai des?" s-a uitat la mine de parca l-as fi injurat. Ca sa putem trage astfel de inferente, trebuie sa verificam mai intai care este probabilitatea ca numerele sa fi aparut mai des in mod strict aleator (pentru ca trebuie sa apara unele mai des si altele mai rar chiar si cand sunt perfect aleatoare). Pentru asta, in statistica, avem diverse teste. Eu am ales testul hi-patrat si am obtinut ca presupunerea cum ca rezultatele s-ar datora nu sansei pure ci unei probleme cu masina de generat nu se sustine. Cel mai probabil, numerele au aparut mai des din pura intamplare (pentru cei familiarizati: Chi-square=40.914; df=48; Asymp Sig=0.756; datele le-am preluat de aici).
Deci nu putem folosi aceste numere in mod rezonabil pentru a face predictii. A n-o sa castige mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.
B1. Argumentul lui B este o eroare comuna, ce poarta numele de Gambler's Fallacy. In ciuda a ce spun unii, Universul NU conspira nici ca sa te "faca", nici ca sa te salveze cand stai rau. Random-ul ramane random si nu tine cont de ce s-a intamplat in trecut. Din moment ce extragerile sunt independente intre ele, fiecare trebuie tratata ca si cum ar fi prima. Istoria este irelevanta.
B2. B a dovedit o mare rabdare si perseverenta. A luat numerele si le-a bagat in Excel in cateva mii de combinatii diferite, cautand corelatii dintre cele mai nastrusnice, doar-doar va obtine ceva interesant. Evident, atunci cand testezi 10000 de ipoteze diferite, unele vor fi adevarate, chiar daca probabilitatea sa fie adevarate din pura intamplare pentru acel set de date este de 1/10000. S-ar putea sa obtii rezultate de tipul "de fiecare data cand extragerea este intr-o zi care este numar prim, apare un numar care este fie multiplu al lui 11, fie al lui 13". So what? Revenim la argumentele de la punctul A. Ca sa aiba valoare demersul, trebuie sa obtinem corelatii care pot fi explicate prin pura sansa cu o probabilitate mult mai mica decat numarul de pattern-uri pe care le-am testat. Altfel nu vom fi obtinut decat o filtrare a pattern-urilor care au aparut de cele care nu au aparut.
Exemplu: avem o moneda si 1 milion de oameni care vor sa ghiceasca ce va pica, stema sau banul. Jumatate aleg stema, jumatate banul. Dupa prima aruncare, raman 500000. Dupa a doua aruncare 250000... Dupa a 20a aruncare va ramane un singur om care va fi "ghicit" de 20 de ori la rand ce a picat. Probabilitatea sa faca asta este cam 1 la 1000000. Dar nu inseamna ca el are puteri supranaturale ci pur si simplu ca au existat 1000000 de oameni care au incercat! La fel si cu cautarea de pattern-uri in mod exhaustiv. Daca testam suficiente posibilitati, o sa gasim si corelatii foarte ciudate si foarte improbabile. Ele nu ne vor spune, insa, nimic despre viitor.
Deci nici B nu va castiga mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.
Instinctul initial, cum ca pierdem vremea facand analize de genul asta, s-a dovedit adevarat.
Primul instinct este ca asa ceva e o pierdere de vreme pentru ca numerele de la Loto oricum sunt aleatoare - sau cat se poate de aleatoare, oricum, altfel fie procedul de extragere ar fi fost schimbat, fie loteria ar fi fost devalizata deja.
Cu toate astea, am intalnit zilele trecute doi jucatori de bridge, oameni pe care ii respect si care de altfel sunt foarte inteligenti, care aveau amandoi impresia ca sunt pe cale de a devaliza loteria. Ce e amuzant este ca metodologiile lor erau foarte diferite: A spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai multe ori pana acum, am eu un tabel cu ele; daca au aparut mai des pana acum, inseamna ca e mai probabil sa apara si la urmatoarea extragere". B spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai putine ori pana acum; cum toate numerele au aceeasi probabilitate, e clar ca cele care au aparut mai rar trebuie sa recupereze". In acelasi timp, B mai avea o metoda: cautarea exhaustiva de pattern-uri printre numere.
Sa le luam pe rand:
A. Ce spune A e de bun simt (mai de bun simt decat ce spune B, oricum). Totusi, nu e chiar asa. Cand l-am intrebat pe A "cu cate abateri standard apar numerele alese de tine mai des?" s-a uitat la mine de parca l-as fi injurat. Ca sa putem trage astfel de inferente, trebuie sa verificam mai intai care este probabilitatea ca numerele sa fi aparut mai des in mod strict aleator (pentru ca trebuie sa apara unele mai des si altele mai rar chiar si cand sunt perfect aleatoare). Pentru asta, in statistica, avem diverse teste. Eu am ales testul hi-patrat si am obtinut ca presupunerea cum ca rezultatele s-ar datora nu sansei pure ci unei probleme cu masina de generat nu se sustine. Cel mai probabil, numerele au aparut mai des din pura intamplare (pentru cei familiarizati: Chi-square=40.914; df=48; Asymp Sig=0.756; datele le-am preluat de aici).
Deci nu putem folosi aceste numere in mod rezonabil pentru a face predictii. A n-o sa castige mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.
B1. Argumentul lui B este o eroare comuna, ce poarta numele de Gambler's Fallacy. In ciuda a ce spun unii, Universul NU conspira nici ca sa te "faca", nici ca sa te salveze cand stai rau. Random-ul ramane random si nu tine cont de ce s-a intamplat in trecut. Din moment ce extragerile sunt independente intre ele, fiecare trebuie tratata ca si cum ar fi prima. Istoria este irelevanta.
B2. B a dovedit o mare rabdare si perseverenta. A luat numerele si le-a bagat in Excel in cateva mii de combinatii diferite, cautand corelatii dintre cele mai nastrusnice, doar-doar va obtine ceva interesant. Evident, atunci cand testezi 10000 de ipoteze diferite, unele vor fi adevarate, chiar daca probabilitatea sa fie adevarate din pura intamplare pentru acel set de date este de 1/10000. S-ar putea sa obtii rezultate de tipul "de fiecare data cand extragerea este intr-o zi care este numar prim, apare un numar care este fie multiplu al lui 11, fie al lui 13". So what? Revenim la argumentele de la punctul A. Ca sa aiba valoare demersul, trebuie sa obtinem corelatii care pot fi explicate prin pura sansa cu o probabilitate mult mai mica decat numarul de pattern-uri pe care le-am testat. Altfel nu vom fi obtinut decat o filtrare a pattern-urilor care au aparut de cele care nu au aparut.
Exemplu: avem o moneda si 1 milion de oameni care vor sa ghiceasca ce va pica, stema sau banul. Jumatate aleg stema, jumatate banul. Dupa prima aruncare, raman 500000. Dupa a doua aruncare 250000... Dupa a 20a aruncare va ramane un singur om care va fi "ghicit" de 20 de ori la rand ce a picat. Probabilitatea sa faca asta este cam 1 la 1000000. Dar nu inseamna ca el are puteri supranaturale ci pur si simplu ca au existat 1000000 de oameni care au incercat! La fel si cu cautarea de pattern-uri in mod exhaustiv. Daca testam suficiente posibilitati, o sa gasim si corelatii foarte ciudate si foarte improbabile. Ele nu ne vor spune, insa, nimic despre viitor.
Deci nici B nu va castiga mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.
Instinctul initial, cum ca pierdem vremea facand analize de genul asta, s-a dovedit adevarat.
Etichete:
bridge,
loto,
societate,
statistica
luni, 9 martie 2009
Pisicuta sau pasarica?
In bridge-ul romanesc exista doua scoli de adresari dragalase catre partener (si nu numai, chiar si catre adversarii cu care suntem familiari): pisica, impreuna cu familia lexicala "pis", "pisi", "pisoi", "pisic" si pasare, cu forma cea mai curenta "pasarica".
Cele doua modalitati de adresare nu sunt independente de temperamentul si personalitatea celor care le utilizeaza. Voi incerca sa sustin o teza feminista: in timp ce "pasarica" este o adresare incorecta politic si care trebuie descurajata, "pis" este ok, respecta egalitatea de drepturi intre sexe si trebuie incurajata.
De ce NU "pasarica"?
Pasarica ne aminteste de gingasia si eleganta zborului, de agilitate in relatiile cu cei din jur dar si de instabilitate (pentru ca exista pasari migratoare). Pana aici, nimic sexist. Dar "pasarica" este si un simbol sexual puternic feminizat. Intr-un anume sens, "pasarica" reprezinta un reductionism sexual pe care barbatii il pot practica asupra partenerei. In functie de context, poate capata un caracter derogativ si care descurajeaza femeia de la a-si sustine punctul de vedere.
De asemenea, exista o profunda inegalitate intre posibilitatea utilizarii acestui apelativ. Doar femeile pot fi "pasarica". Nimeni nu s-ar gandi in mod serios sa utilizeze formula in relatie cu un barbat (sau, daca o va face, va fi TOCMAI pentru a utiliza sensul derogativ - la fel cum ar folosi, sa spunem, apelativul "fatalau").
De ce DA "pisi"?
Pisicile ne amintesc si ele de agilitate dar si de un temperament jucaus si inteligent, piperat cu un pic de egocentrism si cu o orientare naturala catre mangaieri si relationare fizica in general. Pisicuta este safe din punct de vedere al sexelor, neexistand nici aluzii falice nici opusul lor atunci cand este utilizata (cel putin nu in limba romana). De asemenea, nu exista un sens derogativ al pisicii. Pisica este... buna la toate... sau, oricum, nu e foarte rea la nimic. Nu in ultimul rand, pisica prinde pasari si le mananca daca are ocazia (un detaliu la prima vedere, dar, in context, un fapt relevant).
Exista o egalitate naturala intre sexe in privinta utilizarii pisicutei ca formula de adresare. De multe ori se utilizeaza chiar aceeasi forma lexicala, neexistand o separatie clara pe genuri.
Concluzii
Cele doua modalitati de adresare nu sunt independente de temperamentul si personalitatea celor care le utilizeaza. Voi incerca sa sustin o teza feminista: in timp ce "pasarica" este o adresare incorecta politic si care trebuie descurajata, "pis" este ok, respecta egalitatea de drepturi intre sexe si trebuie incurajata.
De ce NU "pasarica"?
Pasarica ne aminteste de gingasia si eleganta zborului, de agilitate in relatiile cu cei din jur dar si de instabilitate (pentru ca exista pasari migratoare). Pana aici, nimic sexist. Dar "pasarica" este si un simbol sexual puternic feminizat. Intr-un anume sens, "pasarica" reprezinta un reductionism sexual pe care barbatii il pot practica asupra partenerei. In functie de context, poate capata un caracter derogativ si care descurajeaza femeia de la a-si sustine punctul de vedere.
De asemenea, exista o profunda inegalitate intre posibilitatea utilizarii acestui apelativ. Doar femeile pot fi "pasarica". Nimeni nu s-ar gandi in mod serios sa utilizeze formula in relatie cu un barbat (sau, daca o va face, va fi TOCMAI pentru a utiliza sensul derogativ - la fel cum ar folosi, sa spunem, apelativul "fatalau").
De ce DA "pisi"?
Pisicile ne amintesc si ele de agilitate dar si de un temperament jucaus si inteligent, piperat cu un pic de egocentrism si cu o orientare naturala catre mangaieri si relationare fizica in general. Pisicuta este safe din punct de vedere al sexelor, neexistand nici aluzii falice nici opusul lor atunci cand este utilizata (cel putin nu in limba romana). De asemenea, nu exista un sens derogativ al pisicii. Pisica este... buna la toate... sau, oricum, nu e foarte rea la nimic. Nu in ultimul rand, pisica prinde pasari si le mananca daca are ocazia (un detaliu la prima vedere, dar, in context, un fapt relevant).
Exista o egalitate naturala intre sexe in privinta utilizarii pisicutei ca formula de adresare. De multe ori se utilizeaza chiar aceeasi forma lexicala, neexistand o separatie clara pe genuri.
Concluzii
- Daca esti un barbat care ii spune partenerei "pasarica" gandeste-te serios sa treci pe "pisicuta" sau pe una din celelalte forme mai sigure.
- Daca esti o femeie careia i se spune "pasarica", gandeste-te serios sa ii spui la randul tau "catelus" (oricum in bridge-ul romanesc sunt destui care merita acest apelativ si nu-l primesc).
- Pisicile sunt mai oameni decat pasarile!
luni, 19 ianuarie 2009
Harry Potter versus bridge
Pornind de la o afirmatie cam dubioasa de pe blogul Ralucai, propun sa facem o analiza mai amanuntita a acestei dezbateri. Cine e mai tare, HP sau bridge-ul?
O sa incerc sa sustin punctul de vedere conform caruia bridge-ul este, totusi, mai tare decat Harry Potter.
Argumente pro:
P1. Cartile de joc pot fi ridicate de oricine. Wingardium leviosa necesita, insa, o predispozitie genetica.
P2. Ca sa joci bridge, poti calatori cu orice mijloc de transport. Harry Potter este limitat de linia de tren numarul 9.75
P3. Bridge poti juca cu persoana iubita. Harry Potter este sortit sa ramana vesnic nesatisfacut (vezi, de exemplu, www.harryloveshermione.com )
Posibile argumente contra:
C1. Bridge-ul trebuie jucat in 4, Harry Potter merge si in 3.
Neconvingator, si la bridge poti face partnership bidding in 2 sau chiar rezolvare de probleme de unul singur.
C2. Bridge-ul nu are un Albus Dumbledore ca sa ii fie model in viata.
Raspuns: SPOILER ALERT
In the end, it turns out he's gay!
O sa incerc sa sustin punctul de vedere conform caruia bridge-ul este, totusi, mai tare decat Harry Potter.
Argumente pro:
P1. Cartile de joc pot fi ridicate de oricine. Wingardium leviosa necesita, insa, o predispozitie genetica.
P2. Ca sa joci bridge, poti calatori cu orice mijloc de transport. Harry Potter este limitat de linia de tren numarul 9.75
P3. Bridge poti juca cu persoana iubita. Harry Potter este sortit sa ramana vesnic nesatisfacut (vezi, de exemplu, www.harryloveshermione.com )
Posibile argumente contra:
C1. Bridge-ul trebuie jucat in 4, Harry Potter merge si in 3.
Neconvingator, si la bridge poti face partnership bidding in 2 sau chiar rezolvare de probleme de unul singur.
C2. Bridge-ul nu are un Albus Dumbledore ca sa ii fie model in viata.
Raspuns: SPOILER ALERT
In the end, it turns out he's gay!
Etichete:
bridge,
dezbateri,
harry potter
Abonați-vă la:
Postări (Atom)