Se afișează postările cu eticheta feminism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta feminism. Afișați toate postările

joi, 28 mai 2009

Despre sexism in bridge

Am participat astazi la un concurs de bridge mixt (axele formate dintr-o fameie si un barbat). Acest tip de competitie prezinta o specie foarte interesanta de discriminare sexista: femeile sunt obligate sa stea pe pozitii fixe. Cand m-am interesat de ce se intampla asta argumentul a fost: "Femeile joaca mai prost decat barbatii, asta este un fapt! Le punem pe pozitii fixe pentru ca rezultatele lor/deciziile lor sa se compare cu rezultatele/deciziile altora de acelasi nivel bridgistic". Mie personal mi se pare injositoare aceasta gandire chiar daca ar fi corecta. Dar nici macar nu este, din urmatoarele motive:

1. Cum stabilim intre X si Y care joaca mai bine? Discutia se poate lungi foarte mult dar, de bine de rau, Federatia are ceea ce se numeste Trofeul National, in care fiecare jucator primeste, prin intermediul "punctelor de expert", o masura cantitativa a valorii sale la un moment dat. Daca vom cauta fiecare axa din concursul de astazi vom gasi, intr-adevar, ca de multe ori femeia din axa este mai jos decat barbatul. Totusi, exista exceptii. Eu le-am gasit pe acestea: Dutu - Dutu, Stegaroiu - Gradinariu, Balint - Diaconescu, Anghelea - Anghelea, Stafie - Parvulescu, Hess - Popescu M, Nicolau - Iscrulescu (scuze celor care mi-au scapat).

Daca intr-adevar argumentul ar fi fost "trebuie sa punem jucatorii mai slabi pe pozitie fixa" atunci ar trebui puse nu femeile ci jucatorii cu cele mai putine puncte de expert din axa (in 85% din cazuri vor fi femeile dar in 15% vor fi barbatii). In acest mod referinta la gen si discriminarea ar disparea.

2. De ce doar la concursurile de mixt se aplica aceasta "strategie"? Daca argumentul ar fi cel invocat, atunci ar trebui ca la TOATE concursurile jucatorul mai slab din axa sa fie pus pe pozitie fixa.

3. A spune "femeile joaca mai prost decat barbatii" este o parte a unui cerc vicios. Eu am identificat cel putin doua mecanisme prin care acest cerc este mentinut:

  • Factorul demotivant: daca il toci pe om la cap ca este incapabil sa realizeze (bine) o anumita chestie, automat va fi mai putin motivat sa incerce, sa faca eforturi sa sa isi dezvolte abilitatile spre a realiza acea chestie

  • Efectul de comparatie: interesant, femeile din bridge-ul romanesc par a fi de multe ori de acord cu acest mod de a gandi si se simt foarte rar frustrate! Pe unele dintre ele le-am intrebat si mi-au raspuns ca lor le convine ca se compara cu femei si nu cu barbati (pentru ca, "evident", femeile joaca mai prost si daca ne comparam cu ele vom iesi mai bine). De fapt femeile joaca bridge mult mai relaxat stiind ca se compara doar cu alte femei si aceasta relaxare se traduce prin reducerea partiala a fortei de joc.



Concluzii: regulamentul ar trebui schimbat astfel incat fie sa anuleze discriminarea de gen, fie sa o inlocuiasca cu o discriminare pe baza de puncte de expert si aceasta discriminare sa fie extinsa peste TOATE concursurile de bridge, nu doar cele de mixt. Femeile au aceeasi capacitate cognitiva cu barbatii. Bridge-ul nu e un sport fizic si, in lipsa factorilor sociali, femeile ar juca la fel de bine. Ele trebuie (din pacate) convinse de propria lor valoare pentru a iesi din cercul vicios descris la punctul 3.

luni, 9 martie 2009

Pisicuta sau pasarica?

In bridge-ul romanesc exista doua scoli de adresari dragalase catre partener (si nu numai, chiar si catre adversarii cu care suntem familiari): pisica, impreuna cu familia lexicala "pis", "pisi", "pisoi", "pisic" si pasare, cu forma cea mai curenta "pasarica".

Cele doua modalitati de adresare nu sunt independente de temperamentul si personalitatea celor care le utilizeaza. Voi incerca sa sustin o teza feminista: in timp ce "pasarica" este o adresare incorecta politic si care trebuie descurajata, "pis" este ok, respecta egalitatea de drepturi intre sexe si trebuie incurajata.

De ce NU "pasarica"?

Pasarica ne aminteste de gingasia si eleganta zborului, de agilitate in relatiile cu cei din jur dar si de instabilitate (pentru ca exista pasari migratoare). Pana aici, nimic sexist. Dar "pasarica" este si un simbol sexual puternic feminizat. Intr-un anume sens, "pasarica" reprezinta un reductionism sexual pe care barbatii il pot practica asupra partenerei. In functie de context, poate capata un caracter derogativ si care descurajeaza femeia de la a-si sustine punctul de vedere.

De asemenea, exista o profunda inegalitate intre posibilitatea utilizarii acestui apelativ. Doar femeile pot fi "pasarica". Nimeni nu s-ar gandi in mod serios sa utilizeze formula in relatie cu un barbat (sau, daca o va face, va fi TOCMAI pentru a utiliza sensul derogativ - la fel cum ar folosi, sa spunem, apelativul "fatalau").

De ce DA "pisi"?

Pisicile ne amintesc si ele de agilitate dar si de un temperament jucaus si inteligent, piperat cu un pic de egocentrism si cu o orientare naturala catre mangaieri si relationare fizica in general. Pisicuta este safe din punct de vedere al sexelor, neexistand nici aluzii falice nici opusul lor atunci cand este utilizata (cel putin nu in limba romana). De asemenea, nu exista un sens derogativ al pisicii. Pisica este... buna la toate... sau, oricum, nu e foarte rea la nimic. Nu in ultimul rand, pisica prinde pasari si le mananca daca are ocazia (un detaliu la prima vedere, dar, in context, un fapt relevant).

Exista o egalitate naturala intre sexe in privinta utilizarii pisicutei ca formula de adresare. De multe ori se utilizeaza chiar aceeasi forma lexicala, neexistand o separatie clara pe genuri.

Concluzii
  • Daca esti un barbat care ii spune partenerei "pasarica" gandeste-te serios sa treci pe "pisicuta" sau pe una din celelalte forme mai sigure.
  • Daca esti o femeie careia i se spune "pasarica", gandeste-te serios sa ii spui la randul tau "catelus" (oricum in bridge-ul romanesc sunt destui care merita acest apelativ si nu-l primesc).
  • Pisicile sunt mai oameni decat pasarile!