joi, 7 mai 2009

Cat de marxisti suntem?

E marxismul o doctrina moarta? Ce se intampla cu valorile de stanga in societatea moderna, sunt adaptate la realitate sau este realitatea adaptata la ele? As vrea sa raspund cu "nu" la prima intrebare si cu "realitatea la ele" la cea de-a doua.

O problema fundamentala de intelegere submineaza orice demers de promovare a marxismului astazi. Aceasta problema rezida in asocierea cu marxismul a regimurilor totalitare de model sovietic. Daca, insa, ne intoarcem la literatura de baza, Manifestul Comunist, observam ca societatea romaneasca (si nu numai, multe din observatii se potrivesc si statelor capitaliste vestice) de astazi corespunde destul de bine cu planul de 10 puncte al lui Marx.


1. Abolition of property in land and application of all rents of land to public purposes.
2. A heavy progressive or graduated income tax.
3. Abolition of all rights of inheritance.
4. Confiscation of the property of all emigrants and rebels.
5. Centralisation of credit in the hands of the state, by means of a national bank with State capital and an exclusive monopoly.
6. Centralisation of the means of communication and transport in the hands of the State.
7. Extension of factories and instruments of production owned by the State; the bringing into cultivation of waste-lands, and the improvement of the soil generally in accordance with a common plan.
8. Equal liability of all to work. Establishment of industrial armies, especially for agriculture.
9. Combination of agriculture with manufacturing industries; gradual abolition of all the distinction between town and country by a more equable distribution of the populace over the country.
10. Free education for all children in public schools. Abolition of children’s factory labour in its present form. Combination of education with industrial production, &c, &c.


Sa le analizam pe rand:
1. Partial implementat. Avem astazi domenii publice bine definite, de interes comun, si care nu mai constituie obiectul unei proprietati private: parcurile, scolile, spitalele, armata, alte instutii de interes public. De fapt, ce a ramas proprietate privata este, in buna masura, spatiul de locuit al oamenilor (adica ceea ce Manifestul insusi spune explicit ca nu vrea sa desfiinteze)

2. Implementat, poate nu chiar cum ar fi vrut Marx. Interesant, daca ne uitam la istoria taxelor din America, au fost situatii in care cei mai bogati plateau peste 80% taxa pe venit.

3. Partial implementat. Proprietatea privata inca se mai poate mosteni. Dar este singurul lucru ramas. Puterea, privilegiile, aristocratia... toate acestea sunt eliminate din mostenire.

4. Un punct destul de dubios, mai ales pentru Marx, dupa parerea mea. Probabil se voia o masura punitiva. Astazi e partial implementat in sensul ca statul poate decide sa iti rechizitioneze averea in urma comiterii diverselor delicte.

5. Implementat. In orice economie care a crescut, indiferent ca o denumim capitalista sau comunista, s-a simtit nevoia unei banci nationale care, prin diverse mecanisme gen acordarea si reinnoirea licentei, sa tina sub control creditele.

6. Partial implementat. Transportul in comun este apanajul statului care guverneaza prin intermediul regiilor autonome. Mijloacele de comunicare s-au dezvoltat dincolo de cat isi putea imagina Marx si ele nu mai pot fi controlate nicicum (desi statul incearca prin diverse organisme ca CNA).

7. Partial implementat. Statul are o putere mare asupra mijloacelor de productie din agricultura si o poate exercita prin intermediul creditelor acordate si prin intermediul administratiei locale. Cu numele, sigur, proprietatea e privata... dar cam atat.

8. Inteles sub forma de munca fizica platita cu salariu, este neimplementat. Totusi, ceea ce constituie "munca" a devenit din ce in ce mai neclar, mai ales in statele vestice si putem observa ca, desi neimpusa prin lege, munca (eventual informala) este in buna masura auto-impusa de catre fiecare individ in parte. Nimeni nu se trezeste de dimineata pentru a sta in pat negandindu-se la nimic si nefacand nimic. Toti facem ceva si gandim ceva producand utilitate marginala pentru noi. In acest sens extins, toti muncim, deci ideea marxista ramane in picioare.

9. Iarasi, foarte interesant, tarile "necomuniste", cele vestice, par a fi mult mai aproape de acest deziderat decat tarile asa-zis comuniste. As spune "partial implementat" mai ales in economiile capitaliste.

10. Implementat. Aproape am uitat ca marxistii au propus asa ceva pentru prima oara...

Dupa aceasta analiza (poate exagerata la anumite puncte, recunosc) intrebarea care imi vine mie in cap este: cui ii e frica de marxism si de ce? Traim cu totii in marxism astazi! Cine poate spune cu mana pe inima ca este impotriva acestor 10 puncte? Poate obiectam la unul, doua, trei. Dar, per total, nu cred ca putem gasi o economie, chiar si capitalista, moderna care sa nu corespunda macar 50% cu ce propunea Marx in Manifest.

9 comentarii:

  1. Da, textul tau e bun si imi reveleaza realizarile marxismului soft.. Mi e teama de lumea in care traim.. dar cu atat mai rau pt realitate
    in afara de educatie si sistem sanitar pt toti ce nu sunt neaparat valori marxiste nu inteleg de ce tre sa fim mandrii de restul..

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu cred ca trebuie sa fim mandri sau nu. Nu promovez mandria fata de un sistem economic sau altul. Insa trebuie sa acceptam ca ele fac parte din viata noastra si ca degeaba ne declaram noi liberali, conservatori, social-democrati sau mai stiu eu cum. Realitatea a devenit, in ultimii 150 de ani, din ce in ce mai marxista.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu ma simt marxist pana in maduva oaselor !

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu de marxism in sine le e frica unora, ci de tot felul de curente (poate e mult spus) care au derivat din el, mai mult sau mai putin extremiste.

    RăspundețiȘtergere
  5. "Marxismul" tau e cam subtirel, de vreo 40-50 de pagini usurele - cat e manifestul ("textul de baza..."). In plus, dai dovada ca nu prea cunosti "realitatile" - nici pe cele din secolul 19 (cand scria Marx), nici pe cele de astazi. Ce ai scris tu sunt numai niste sofisme cu iz rationalist; exagerarea este dubla: pretinzi, mai mult sau mai putin implicit, ca esti (sau ai veleitati de)(1) "marxist", (2) "sociolog". Ceea ce scrii te contrazice.

    RăspundețiȘtergere
  6. Prefer marxismul meu de 40-50 de pagini usurele postului tau de 5 randuri in care spui ca nu sunt nici marxist, nici sociolog fara sa dai niciun argument. Zi concret: ce "realitati" nu cunosc eu? ce anume din ce scriu eu contrazice implicatiile mele? Ca asa, e usor sa trantesti concluzii nejustificate...

    RăspundețiȘtergere
  7. Interesanta analiza ta. Din cel putin doua puncte de vedere. O data, decuparea gandirii lui Marx din circumstantele sec. XIX, a doua oara, distilarea grabita a lui Marx. Ca n-a iesit palinca, nu-i bai, dar o licoare - citeste analiza - cu atat de putine grade nu face mare cinste alambicului. Nu zic de mester nimic, pentru ca nu-l cunosc. Si nu se cade sa pui etichete doar prin lecturarea unui text.

    Marx e un radical. Aidoma-i marxismul. Tabloul evolutiei sociale zugravit de Marx are ca ultima etapa comunismul - raiul pe pamant. Dar nu pentru toti. Doar pentru proletari. Intrarea in ultima faza e posibila prin distrugerea tuturor creatiilor burgheze: proprietate, familie, stat si natiune. Lumea trebuie reinventata. Pentru asta, trebuie mai intai distrusa. Deci revolutia, timp anarhic, e esafodajul noii constructii sociale. Nu poti edifica ceva pornind de la o negatie. Pacatul lui Marx, dupa un tip care chiar stie sociologie, desi se zice ca e sociologul burgheziei, e ca pune semnul egal intre ideal tip si realitate. Marxismul devine astfel stiintific, iar timpul curge, implacabil, dupa schema marxista. ,,Este'' e de inlocuit cu ,,Trebuie''. Ordinea se impune. Neplacut. Filosofia te de viata nu e buna, burghezule!!! De ce?, intreaba acesta. C-asa a zis Marx, i se raspunde.

    Marx e un tip fascinant totusi. Mai ales prin sofismele pe care le construieste. Intelege in cele din urma ca a gresit. Situatia muncitorilor englezi, prosperi, numarul din ce in ce mai mare de proprietari etc. il determina sa nu mai continue travaliul la Capitalul. Apare socialismul evolutionar al lui Eduard Bernstein, contrazis, foarte frumos, de Hilferding, care prevesteste companiile multinationale. Marx isi propune, vorba lui Culianu, sa salveze o clasa muncitoare care, o data, nu stia ca-i o clasa, si-apoi ca trebuie salvata.

    Nu mai continui. Si totusi ... Marx a inteles doar conduita uzurara a capitalului. Mai e una. Aceasta a construit toata civilizatia vestica, astazi standard civilizational. (Au mai fost si alte standarde. Sper sa nu se impuna cel chinez.)

    Si asta e o analiza din perpectiva seculara a lui Marx. Biata perspectiva. Iar analiza lui io si mai biata.

    Ofera-ni-l pe Marx complet! Cu partile lui intunecate, multe, si cu sclipirile de geniu, multe si ele. Apar confuzii altfel. Precum marxismul soft.

    Asteptam! ;)

    Apreciem efortul de a-l cunoaste pe Marx. Si noi ne straduim. Batranul e foarte pervers insa.

    RăspundețiȘtergere
  8. Sa fim seriosi, traim intr-o lume in care 20% dintre cei mai bogati detin peste 80% din resursele mondiale, cei mai bogati trei oameni din lume au averi ce depasesc PIB-ul celor mai sarace 48 de tari din lume, americanii si europenii cheltuiesc anual peste 17 miliarde de dolari pe mancare de animale (pet food), in timp ce ar fi nevoie de 13 miliarde pt. a asigura servicii medicale si o nutritie de baza tuturor oamenilor. In SUA, Capitala capitalului, peste 50 de milioane traiesc sub limita saraciei, iar somajul face ravagii acolo (aproape 10%) pe cand in tari ca Germania ori Spania depaseste 10%.

    Apropo de agricultura, subventiile UE se duc tot la marii bogatasi, nu la fermierii care au cea mai mare nevoie de ele:

    „Surpriza in Franta: niciun agricultor nu figureaza printre cei 24 de beneficiari ai unor subventii mai mari de 500.000 de euro. In schimb pe lista se afla grupul de produse de lux LVMH, pentru coniac, precum si alte grupuri industriale agroalimentare.
    Agricultorii au impartit 9,5 din cele 10,3 miliarde acordate Frantei, adica au primit in medie cate 20.000 de euro pe an - mai putin de 2.000 de euro pe luna.
    Nici in Marea Britanie principalii beneficiari nu sunt cei care au cea mai multa nevoie. Cecul obtinut de Margaret Thatcher in 1984, in replica la declaratia “I want my money back” (Imi vreau banii inapoi”) creste substantial veniturile proprietarilor bogati de terenuri, in frunte cu regina Elizabeta si printul mostenitor Charles. Si multinationala Nestlé se numara printre beneficiarii importanti.”

    Este o lume in care ultra-minoritatea marii burghezii face legea si in care domina crunte inegalitati de venit, in care se practica cu succes neo-colonialismul, marile companii cautand forta de munca ieftina pe tot Globul pe care o exploateaza fara mila in faimoasele sweatshops. In timp ce in societatile occidentale domina consumerismul, care aduce a fetisul comoditatilor de care vorbea Marx.

    Realitatile actuale sunt cat se poate de straine marxismului.

    RăspundețiȘtergere
  9. Analiza celor 10 puncte nu este obiectiva, intrucat este evitata originea ideilor promovate in acele randuri, care nu poate fi trasata la Marx. Credinta in educatie a fost una din principalele valori ale iluminismului, iar cresterea puterii statului in varii domenii nu e o chestiune eminament marxista.
    De asemenea, nu sunt de acord cu ideea ca proprietatea privata a fost partial abolita, ci, din contra, intarita. Si e de ajuns sa ne uitam la 'proprietatea intelectuala' (un concept de-a dreptul cretin), ca sa vedem cum ideea de proprietate se extinde si catre bunurile non-materiale, precum ideile. Copyright-ul, spre exemplu a cunoscut o extindere de la 15 ani in sec. XIX la proprietate pe viata acordata autorului + 75 de ani dupa moarte, o sinistra aberatie, mai ales cand scopul declarat e de a 'promova creativitatea'. Acum, nu mai ai voie nici sa canti 'Happy Birthday!' copilului tau de ziua lui si sa il inregistrezi, pentru ca nu detii drepturile melodiei respective. Asadar libertatea noastra de exprimare e din ce in ce mai amenintata de mogulii americani, 5 corporatii care detin 99% din productia de 'content', sub forma de text sau audio-vizuala.
    Poate ca meritul lui Marx a fost sa traga semnalul de alarma asupra exploatarii muncitorilor, o realitate a secolului XIX care s-a mai imblanzit cu trecerea timpului. Dar in rest cred ca a dat suficiente rateuri. Iar abolirea mostenirii a fost o chestiune nerealizata nici macar in tarile comuniste. Atunci abia comunismul ar fi fost interesant.

    RăspundețiȘtergere