Arme de foc (2)

Pentru ca mi s-a reprosat superficialitate in analiza anterioara, revin cu niste regresii interesante legate de relatia dintre numarul de arme detinute si numarul de crime folosind arme de foc. Am cautat diverse statistici suplimentare care ar putea influenta relatia. Astfel, am luat in discutie:

• GDP-ul (produsul intern brut)
• Coeficientul gini - o masura a inegalitatii de venit
• rata somajului (in teorie, un somaj mai mare ar putea crea premisele unor violente mai mari)
• rata sinuciderilor (pentru a prinde si un aspect al integrarii sociale)
• gradul de urbanizare (e mai usor sa scapi cu o crima in oras)
• indicele de perceptie a coruptiei (cf Transparency International)
• durata medie de viata
• gradul de alfabetizare (de analfabetizare mai exact)
• indicele de democratie (cf Economist Intelligence Unit)

Initial, am pus toate datele la gramada intr-o regresie masiva cu urmatoarele rezultate:

Am prins un r-patrat de aproape 0.4 (ceea ce inseamna ca am explicat 40% din variatie prin modelul de regresie). Posesia armelor a iesit ca fiind irelvanta. Singurele variabile care au contat au fost coeficientul gini, deci inegalitatea sociala, care a iesit conform asteptarilor corelat pozitiv cu numarul de crime si gradul de alfabetizare, din nou conform asteptarilor: cu cat alfabetizarea e mai mica, cu atat numarul de crime e mai mare.

O critica pe care am primit-o a fost urmatoarea: statisticile din tarile central si sud americane sunt de proasta calitate, ce sa mai zicem de tarile din lumea a treia; ar trebui sa ne uitam cu precadere la tarile cu statistici de incredere. Asadar, am adaugat o variabila suplimentara cu tari care mi s-au parut de incredere: tarile din Europa (am exclus fostele tari sovietice si tarile din fosta Iugoslavie), america, canada, africa de sud, australia, noua zeelanda, japonia, coreea de sud si singapore. Am refacut, apoi, calculul folosind doar selectia acestor state. Iata rezultatele:

Intr-adevar, acum se vede o relatie puternica intre posesia armelor si numarul de crime. De asemenea, avem o regresie de foarte buna calitate, cu un r-patrat de peste 0.8, ceea ce sugereaza ca am reusit sa explicam peste 80% din variatia crimelor. Gradul de alfabetizare nu a mai iesit semnificativ toate tarile de pe lista avan un grad de alfabetizare foarte ridicat. Coeficientul gini coreleaza din nou conform asteptarilor, de data aceasta si speranta de viata a iesit semnificativa (cu cat este mai mica, cu atat numarul de crime este mai mare). De asemenea, indicele de democratizare a iesit corelat (la limita, ce-i drept). Ce este interesant este ca nu a iesit corelat dupa cum ne-am astepta - sau cum m-am asteptat eu, de fapt. Adica nu tarile cu o democratizare mai redusa au o criminalitate mai ridicata, ci invers, sunt mai multe crime in tarile cu democratie mai evoluata. O posibila explicatie ar fi ca aceste tari cu democratie evoluata au mai putine reglementari in ceea ce priveste armele de foc. Uitandu-ne la acest tabel, avem toate motivele sa propunem masuri de inasprire a controlului armelor si munitiilor!

Resurse:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_firearm-related_death_rate
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal)
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_income_equality
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_unemployment_rate
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_suicide_rate
http://en.wikipedia.org/wiki/Urbanization_by_country
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_life_expectancy
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_literacy_rate
http://en.wikipedia.org/wiki/Corruption_Perceptions_Index
http://en.wikipedia.org/wiki/Democracy_Index

Fisier SPSS cu datele agregate
Fisier Excel cu datele agregate

Arme de foc vs crime

Din cand in cand, in America un scolar se trezeste cu o pusca in mana si incepe sa traga pe unde vede cu ochii. Imediat toata tara vuieste despre cum e posibil asa ceva si cum poate acel tanar sa puna mana pe o arma capabila de a cauza un astfel de masacru. Se face un panel de experti, se discuta, apar propuneri de legi, apar hill-billies indragostiti de pistoalele lor si de nu-stiu-ce amendament din constitutie si tipa in gura mare sa nu cumva sa le ia cineva armele. Incet-incet, subiectul iese dintre stiri si devina o statistica... pana la urmatorul masacru...

Desi nu-mi imaginam ca voi ajunge vreodata sa apar o pozitie a dreptei americane, iata ca nu pot sa nu observ ca in acest caz au perfecta dreptate: problema nu este faptul ca americanii au acces nerestrictionat la arme. Pentru a vedea de ce, este suficient sa studiem un tabel de corelatie intre doua variabile: numarul de morti cauzate de arme de foc la suta de mii de locuitori, respectiv numarul de arme la suta de rezidenti. Iata cum arata datele:

Country	Firearm deaths	Guns per 100 residents
El Salvador	50.36	5.8
Jamaica	47.44	8.1
Honduras	46.7	6.2
Guatemala	38.52	13.1
Swaziland	37.16	6.4
Colombia	28.11	5.9
Brazil	19.01	8
Panama	12.92	21.7
Mexico	11.14	15
Philippines	9.46	4.7
South Africa	9.41	12.7
United States	9	88.8
Montenegro	8.55	23.1
Paraguay	7.35	17
Nicaragua	7.14	7.7
Switzerland	6.4	45.7
Argentina	5.65	10.2
Canada	4.78	30.8
Zimbabwe	4.75	4.6
Serbia	3.9	58.2
Finland	3.64	32
Costa Rica	3.32	9.9
Uruguay	3.24	31.8
Croatia	3.01	21.7
Barbados	3	7.8
France	3	31.2
Austria	2.94	30.4
New Zealand	2.66	22.6
Estonia	2.54	9.2
Slovenia	2.44	13.5
Belgium	2.43	17.2
Malta	2.16	11.9
Peru	1.87	18.8
Israel	1.86	7.3
Republic of Macedonia	1.04	24.1
Luxembourg	1.81	15.3
Norway	1.78	11
Portugal	1.77	8.5
Czech Republic	1.76	16.3
Slovakia	1.75	8.3
Lithuania	1.61	0.7
Georgia	1.54	7.3
Greece	1.5	22.5
Sweden	1.47	31.6
Denmark	1.45	12
Latvia	1.43	19
Bulgaria	1.35	6.2
Italy	1.28	11.9
Kuwait	1.25	24.8
Iceland	1.25	30.3
Germany	1.1	30.3
Moldova	1.04	7.1
Australia	1.05	15
Ireland	1.03	8.6
Kyrgyzstan	1.01	0.9
India	0.93	4.2
Hungary	0.85	5.5
Cyprus	0.83	36.4
Uzbekistan	0.68	1.5
Spain	0.63	10.4
Netherlands	0.46	3.9
Taiwan	0.42	4.6
Belarus	0.38	7.3
Ukraine	0.35	6.6
United Kingdom	0.25	6.2
Poland	0.26	1.3
Singapore	0.24	0.5
Romania	0.2	0.7
Mauritius	0.19	14.7
Qatar	0.18	19.2
South Korea	0.13	1.1
Japan	0.07	0.6
Azerbaijan	0.07	3.5
Chile	0.06	10.7

Sursele datelor:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_firearm-related_death_rate
http://en.wikipedia.org/wiki/Gun_ownership_rate

Coeficientul de corelatie este -0.07. Ce inseamna asta? inseamna ca nu exista nicio relatie relevanta intre aceste doua variabile. Numarul de crime si numarul de arme din tara nu coreleaza (coreleaza putin in sens negativ, adica acolo unde-s mai putine arme sunt un pic mai multe crime). Deci daca cineva vrea sa rezolve problema crimelor violente, ar face bine sa caute cauze reale, cauze socio-economice. O posesie redusa a instrumentelor de comitere a crimei nu aduce niciun plus de siguranta. Americanii au mai trecut candva printr-un experiment social de interdictie pe scara larga a consumului de alcool. Sigur ca nu a scazut consumul de alcool, ci doar s-a creat o patura de producatori si distribuitori care actionau in afara legii. La fel se intampla cu drogurile astazi. La fel s-ar intampla cu armele.

Minciuna zilei: 8 milioane vs 5 milioane

Se tot vehiculeaza prin presa calculul urmator: Basescu a fost ales cu 5 milioane de voturi si acum 8 milioane de oameni sunt impotriva lui. De aici ar trebui sa deducem cumva ca 3 milioane de oameni si-au schimbat parerea legat de presedintele Romaniei in perioada dintre alegeri si referendum. Adica daca am trage un pic de numere, aproape am putea sa spunem dublu. Deci frumos si moral ar fi sa-i consideram invingatori pe Ponta si Antonescu si Basescu sa-si dea demisia.

Nu trebuie sa fii matematician ca Nicusor Dan ca sa-ti dai seama ca voturile pentru nu se compara cu voturile impotriva, ci se aduna si suma lor trebuie sa dea un numar fix, anume prezenta la vot. Ce putem compara este cati au votat impotriva lui Basescu in 2009 fata cati au votat impotriva lui ieri.

Iata rezultatele din primul tur de alegeri prezidentiale din 2009 (fara Traian Basescu):

Geoana	3027838
Antonescu	1945831
Vadim	540380
Kelemen	372764
Oprescu	309764
Becali	186390
Cernea	60539
Rotaru	43684
Manole	34189
Iane	22515
Potirca	21306
Total	6565200

Sursa: BEC

Cati au votat impotriva presedintelui ieri?

87,55% din 46,13% din 18 milioane (Sursa: Realitatea)

0.8755*0.4613*18000000 ~ 7270000

Diferenta reala, numarul corect de voturi pierdute de Traian Basescu din 2009 pana astazi, in conditiile in care Romania a trecut printr-o criza si s-au luat masuri drastice, este de 7 sute de mii, nu 3 milioane.

Eu sunt (tot) cu Basescu

Draga Anonim (26 ianuarie 2012),

Imi spuneai cand eu eram cu Basescu asta iarna asa: "CEEA CE NU PRICEP EU E CUM DE LASA PE TOTI RETARZII SA PUBLICE NISTE MIZERII PE BLOG". Fara indoiala aveai in vedere indrazneala mea de a face misto de fetele cu dantura perfecta sustinatoare vivace ale democratiei de la distanta. Probabil te-a deranjat si stilul acid, cinic, ca si cum tu ai avea o suferinta adanca pe care Lazar in loc sa ti-o aline o foloseste impotriva ta. Mai departe imi spuneai: "POATE CA DE ACEEA NE-AR TREBUI O DICTATURA, SA FIE IMPUSCATI IN PRIMUL RAND AVORTONI CA TINE".

Visul tau este pe cale sa se implineasca: ai sansa unica la referendum sa dai frau liber idioteniei care iti anima discursul si sa votezi pentru distrugerea statului roman. Ai sansa la referendum sa spui "Ponta, da-mi dictatura pe care mi-o doresc! Darama cu incredere toate institutiile politice, interzice retarzilor sa-si publice mizeriile pe blog si, daca se poate, la sfarsit, poate-l impusti si pe avortonul de Lazar".

Te saluta cu cele mai bune ganduri, pana cand cenzura il va obliga sa isi ascunda identitatea si sa devina la fel de Anonim pe cat ai fost tu,
Catalin

---

P.S. O intrebare pentru cei care au iesit in piata atunci, care ies in piata si acum banuiesc, au iesit in piata pentru Nicusor Dan, si pentru Rosia Montana, au iesit in strada pentru "copulare nu poluare", si vor iesi in strada si pentru balenele albastre atunci cand va fi cazul: ce te faci cand, tot cerand sa se dea jos diversi, ajungi pana la urma la vot pe 15 iulie cu alegerea "vreau sa-l dau jos pe Basescu si sa transform Romania intr-un stat absolutist condus de tanarul dar ambitiosul Ponta", respectiv "iubesc democratia, ca orice fata cu dantura perfecta si inimioara roz pe hartiuta, si sunt gata sa respect valorile ei chiar si atunci cand nu sunt de acord cu cei care ma conduc"?

E simplu sa iubesti democratia atunci cand cel care o ameninta este impotriva ta. Sunt curios cum va rezista iubirea asta atunci cand inamicul este cel care striga "Jos Basescu!" cot la cot cu tine, care este gata sa iti dea tot ce iti doresti mai mult cu un singur amendament: daca dup-aia cumva nu-ti convine unde se ajunge, se va gasi usor un miner care sa se aseze cu tine la o masa rotunda si sa poarte o dezbatere rationala pana cand te vei lasa convins.

Cum mai sunt romanii

Poate ati auzit de campania romanii sunt destepti. Daca nu, ideea de baza este in felul urmator:

1. Romanii sunt destepti (asta se stie)
2. Romanii nu sunt perceputi ca destepti.
3. Daca niste romani pun mana de la mana si tasteaza pe Google de suficiente ori "romanii sunt destepti", atunci cineva undeva o sa inteleaga asta si o sa ne scape definitiv de frustrarile intelectuale.

Daca deja simtiti ca ceva este in neregula, inseamna ca sunteti printre acei romani targetati. Pana la urma, aceasta este o campanie fascinanta care a cucerit, prin absurdul ei, inimile a milioane de romani a caror existenta doreste sa o renege.

In primul rand, conform studiilor, romanii sunt mai prosti decat europenii si americanii, in ciuda parerii bune pe care o avem despre natiunea noastra minunata. A se vedea, spre exemplu, cercetarea STISOC realizata in cadrul Facultatii de Sociologie care si-a propus sa masoare unde se situeaza romanii in raport cu ceilalti din punct de vedere intelectual. Nu are rost sa umblam cu zaharelul, suntem mai prosti in medie. Asta nu inseamna ca romanii sunt prosti, exista romani foarte inteligenti, doar ca procentual mai putini decat cei foarte inteligenti din alte parti.

Daca vrem sa scapam de prostie, solutia este o educatie mai buna, nu exista scurtaturi de genul 'hai sa cautam pe google si sa ne prefacem ca e asa'. Ba chiar acest slacktivism are o influenta nefasta pentru ca in loc sa facem ceva ca sa fim mai putin prosti, ne ocupam timpul cu o actiune mecanica care nu ne face cu nimic mai destepti.

In plus, simplul fapt ca cineva cauta pe Google ceva nu afecteaza decat marginal cautarile celorlalti. Google, spre deosebire de unii romani, este destul de inteligent incat sa isi adapteze atat hint-urile cat si rezultatele afisate in functie de istoria de cautare a utilizatorului. Daca cineva cauta "romanii sunt destepti" nu va schimba fundamental cautarile celorlalti, ci mai mult pe ale sale.

Experienta ne invata, insa, ca argumentele rationale au prea putin efect atunci cand exista campanii de masa pe Internet. Asa ca am gasit o solutie alternativa prin care putem combate campania "romanii sunt destepti". Daca am reusi sa facem la fel de multe cautari pentru "romanii sunt prosti" pe cat au reusit ei sa faca pentru "romanii sunt destepti" pana si cei mai putin inteligenti romani ar trebui sa inteleaga cat e de absurd demersul acesta.

In consecinta, iata metoda mea de a combate prostia din Romania:

1. Accesati adresa aceasta in browserul vostru preferat.
2. Cititi o carte pentru o ora, doua, trei, poate chiar o zi intreaga.
3. Reveniti la browser.
4. Romanii vor fi cu putin mai inteligenti.

Intre timp pagina pe care ati accesat-o va fi cautat de multe ori la intamplare pe Google, unul dintre textele "romanii sunt prosti", "romanians are stupid" si "les roumains sont stupides". Aparent cine a inventat campania romanii sunt destepti s-a gandit ca este o ide buna sa targeteze aceste 3 limbi.

Purcedeti! Avem de recuperat vreo 700000 de clickuri ale imbecililor!

Sfantul Nicolae si alte mituri urbane

Va propun spre analiza mesajul politic al lui Nicusor Dan:

Nicusor Dan face o observatie de finete: suma preturilor produselor luate separat este mai mare decat pretul produsului final (desi, paradoxal, acesta contine toate acele preturi plus manopera plus profitul pe care un restaurant trebuie sa-l inregistreze intr-o economie capitalista).

Din pacate, poate pe Nicusor Dan il ajuta mai mult o facultate cu profil economic in loc de facultatea cu profil matematic din care a ramas, se pare, doar cu notiunea de adunare. In aroganta mea infinita de absolvent al aceleiasi facultati de matematica, imi permit sa ii explic unde este buba in rationament:

2 rosii + 4 castraveti + 1 ceapa + 1 ardei = 15 ron
insa
2000 r + 4000 c + 1000 c + 1000 a < 15000 ron

Daca restaurantul ar vinde o singura salata, ea ar costa sensibil mai mult de 15 ron. Restaurantul, insa, nu vinde o singura salata, vinde cateva mii de salate si face ceea ce se numeste economie de scala. Restaurantul isi permite sa delege achizitionarea materiei prime unor furnizori pe baza unui contract de lunga durata care asigura acestora un venit stabil si ii motiveaza sa reduca preturile. In acelasi timp, un intermediar care sta la taraba din piata nu are venit stabil, uneori vinde, alteori nu, uneori trebuie sa arunce produsele cumparate, alteori nu, uneori se duce pana la producator dar nu gaseste nimic de cumparat sa aduca in pietele din care Nicusor Dan vrea sa-l dea afara. Toate astea fara sa luam in calcul ca trebuie sa plateasca si o taxa catre cel care detine piata.

De ce daca nu mai vreau sa cumpar legume la suprapret rezulta ca ar trebui sa-l votez pe Nicusor Dan? Concluzia mai logica ar fi ca daca nu mai vreau sa cumpar legume la suprapret ar trebui sa-mi cumpar o salata de la restaurant! Poate motivul este programul sau complex prin care se angajeaza sa rezolve situatia:

1. Rascumpararea de catre Primarie a pietelor agroalimentare cedate; preturi accesibile pentru inchirierea tarabelor

   Deci care e ideea: eu, sa zicem, detin factorul de productie "piata". Eu castig de la intermediari suma X. Oare cati bani trebuie sa-mi dea mie Nicusor Dan ca sa ma convinga sa renunt la venitul meu fix si sa imi "rascumpere" piata? Oricat de putina economie ar sti domnul Nicusor Dan, trebuie sa inteleaga ca va plati (din banii publici) o suma comparabila. Deci in loc sa plateasca cei care cumpara din piete, adica oamenii, platesc cei care furnizeaza banii publici, adica oamenii.

2. Eliminarea intermediarilor din piete

   Interesant! Deci pana la urma Nicusor Dan planuieste o inclestare intre bratul ferm al jandarmilor si mana subtila a lui Adam Smith. Oare ce se intampla cu preturile atunci cand jandarmii intra in piata si reduc spre zero oferta de bunuri in conditiile in care cererea ramane relativ constanta?

3. Facilitarea transportului producatorilor din jurul Bucurestiului la pietele din Bucuresti

   Aceeasi buba economica prezenta la punctul 1. Ca sa facilitam transportul producatorilor va trebui sa introducem masini, dubite, autocare, autocamioane. Toate astea vor fi platite din banii publici, suportate de aceiasi oameni care suporta astazi pietele. Doar ca in loc sa foloseasca infrastructura de transport deja stabilita de intermediarii pe care vrea sa-i dea afara la pct 2, Nicusor Dan isi imagineaza ca e mai bine sa stearga totul cu buretele si sa faca de la zero.

Pentru toate acestea dar si pentru multe altele, NU votati Nicusor Dan! Nu intelege economia, nu intelege managementul, nu intelege cum ar trebui sa relationeze ca actor intr-o situatie sociala complexa. Va propun un slogan alternativ celui din poza:

Daca vrei sa cumperi o leguma gratis, VOTEAZA NICUSOR DAN!

Mars, democratie!

Dupa cum poate stiti, pe 6 mai a avut loc cel mai stupid mars pentru democratie din istoria Romaniei. Fara nicio platforma-program, fara nicio cerinta concreta, fara sa tina cont de schimbarea guvernului care a avut loc in aceeasi saptamana cu marsul, tinerii s-au intalnit, ca niste oameni frumosi care este, s-au luat mana de mana si au purces catre schimbarea societatii romanesti intr-una mai buna.

Daca as fi obligat sa generalizez nepermis si sa unesc toti participantii sub un singur epitet acesta ar fi ochelari-pe-cap-iste.

In primul rand, sa dam o definitie formala termenului: ochelaripecapistele sunt acele persoane, indiferent de sex, care isi poarta ochelarii de soare pe cap. Motivele pentru un astfel de gest pot varia dar sunt, de regula, cuprinse in urmatoarea lista:

1. este soare: ochelarii de soare au un rol functional de reducere a radiatiilor din spectrul vizibil imbunatatind experienta perceptiei luminoase la purtator
2. nu este soare: ochelarii au un rol functional in cazul in care soarele isi va face aparitia totusi, fara a impiedica pe moment perceptia luminoasa
3. este vant: ochelarii au un rol functional in fixarea parului
4. nu este vant: ochelarii au un rol functional in a permite tenului sa respire

Ochelaripecapista este ocazional acuzata in mod nejustificat de lipsa de profunzime emotionala, de dodecafonie vestimentara, de abuz de oja, precum si de o distrofie a capacitatii analitice. Studiile sociologice riguroase au marcat o asociere pozitiva intre ochelaripecapism si elemente care intra in definirea notiunii de pitzipoanca.

In continuare voi prezenta un esantion reprezentativ de participante la marsul pentru democratie:

• 
  Emotii la romana
• 
  Enigmatica prefata
• 
  Cand se-ntampla-o tragedie
• 
  Cand la mate dai de greu
• 
  Cand tii soarele in mana
• 
  Cu prietenii pe viata
• 
  Fiindca el te-a zarit
• 
  Impletind cu poezie
• 
  Legendar prometeu
• 
  Meleaguri noi
• 
  Oameni mari
• 
  Recreatia mare
• 
  E doar al meu
• 
  Incotro mergi?
• 
  Ursuletul
• 
  Un democrat

N.B: La acest album a colaborat cu generozitate site-ul de socializare facebook.

Fetelor, va multumim ca existati in viata noastra! Dupa cum am citit pe o pancarta la mars, democratia nu poate exista fara femei si, as completa eu, democratia nu ar fi la fel de cool fara ochelari pe cap.

Printi si cersetori

Am citit recent trei teze de doctorat care urmeaza sa fie sustinute public la Facultatea de Sociologie. M-au impresionat prin aspectul de referat (de proasta calitate) asa ca m-am gandit sa fac un experiment la care sper sa participati prin comentarii. Am ales 3 pasaje din lucrarile de doctorat precum si 3 pasaje din 3 referate marcate ca 'nivel Gimnaziu' pe www.referat.ro

Va invit sa incercati sa distingeti viitorii doctori in sociologie de tinerii absolventi de gimnaziu (desigur, fara a cauta textele pe google :-)):

1. Martiriul nu este un simplu act de eroism – care ar putea foarte bine sa aiba cauze omenesti. "El probeaza adevarul crestinismului prin atestarea prezentei Duhului Sfant ce infaptuieste lucrari ce depasesc puterile omenesti – biruirea firii – si face fiinte fragile, care nu sunt eroi, sa infrunte moartea". Martiriul edifica Biserica dar in acelasi timp are o valoare mantuitoare: "Policarp, ca si Domnul insusi, a asteptat cu rabdare sa fie predat, voind astfel, prin acest exemplu, sa ne invete sa nu cugetam doar la propriile interese, ci si la cele ale aproapelui. Caci semnul unei adevarate si temeinice mile este nu numai de a cauta propria mantuire, ci si pe cea a fratilor sai". Martirii sunt persoane supra-rationale care traiesc mai mult in duh. Desi vietuiesc in aceasta lume ei nu ii apartin, dupa cum a spus Mantuitorul apostolilor, vorbindu-le de fapt tuturor crestinilor: "Voi nu sunteti din lumea aceasta". Ne nastem in aceasta lume materiala, vazuta, si apartinem Imparatiei lui Dumnezeu pe care nu o cunoastem inca dar avem nadejdea ca o vom obtine dupa moarte. Credinta este "garantia lucrurilor dorite, dovada lucrurilor nevazute" (Ap. Pavel).

2. Subordonarea cavalerului cerintelor vasalitatii era ilustrata de faptul ca, de regula, nasul cavalerului era seniorul sau. Cavalerii primeau de la seniorii lor proprietati. Apartenenta la starea nobilimii era insotita de un sir de privilegii motivate de faptul ca nobilii isi indeplineau datoriile fata de societate luptand in razboaie pentru apararea tuturor. Privilegiile constau in: scutirea de impozite, accesul la functiile laice si ecleziastice, dreptul de a purta blazon etc. Cavalerii erau razboinici care luptau calare. S-a calculat ca un cavaler avea nevoie pentru a trai si a-si procura cele necesare razboiului de un domeniu de cel putin 150 de hectare. Razboaiele erau frecvente. Pe de o parte, trebuiau respinsi invadatorii straini, pe de alta, razboiul era singurul mijloc de reglare a conflictelor.

3. Sistemul decizional este foarte strans legat de sistemul informational. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri si circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, utilizandu-se metode, proceduri, resurse materiale si umane, pentru selectarea, inregistrarea prelucrarea, stocarea si/sau transmiterea datelor si informatiilor. [...] [D]efinirea sistemului informational pornind de la rolul sau in ansamblul activitatilor [...] este o conditie sine-qua-non pentru intelegerea corecta nu numai a problematicii informationale, ci si, in genere, a problematicii manageriale.

4. Fiind un proces prin care se face schimbul de informatii intre persoane, grupuri, organizatii etc., comunicarea este cea care da sens existentei datorita impactului major asupra intregii vieti economice, politice, sociale, culturale, stiintifice etc. [...] [Comunicarea] prin efectele sale determina producerea de schimbari atat la nivel individual, cat si la nivel de grup, de organizatii si la nivel social. Deci, in mod practic, dupa ce a avut loc comunicarea, lucrurile nu mai sunt aceleasi nici pentru participanti, nici pentru relatiile dintre ei. [...] In societatea actuala, relatiile de comunicare sunt sustinute de un suport tehnic si tehnologic nemaiintalnit, care nu doar ofera facilitati deosebite, ci produce mereu mutatii remarcabile in insasi esenta procesului de comunicare, ce devine mult mai fluent, mai clar, mai cuprinzator si beneficiaza de posibilitatea realizarii în timp real.

5. Pastoritul, ocupatie straveche a locuitorilor patriei noastre, care s-a dezvoltat continuu, ca si celelalte ramuri traditionale (agricultura, padurarit, minerit), a determinat, pe masura evolutiei societatii omenesti, modificari in structura fondului forestier, contribuind prin defrisari la restrangerea arealelor masivelor paduroase, mai ales spre golurile alpine, pentru largirea pasunilor de vara si a teritoriilor de finete, in care se concentrau si cel mai mare numar de constructii pastorale. Pasunatul abuziv a contribuit la degradarea si reducerea productivitatii arboretelor, regenerarii padurii si degradarii solului prin batatorirea acestuia de catre animale.[...] Pastoria a oferit o gama larga de produse necesare populatiei montane, intinsele pasuni si fanete au asigurat o buna baza furajera pentru cresterea animalelor.

6. Din epoca persecutiilor Bisericii de catre imparatii romani in secolele I-IV, Biserica a mostenit cultul martirilor, care s-a nascut ca o manifestare fireasca a credintei crestine, pe care martirii crestini au marturisit-o cu statornicie si curaj, si s-au incoronat pentru chinurile indurate si pentru moartea lor martirica cu cununa nemuririi si a vietii vesnice. Martirii crestini au suferit cu un curaj neinfricat, care a uimit lumea greco-romana, toate torturile si pedepsele inventate de fanatismul si brutalitatea lumii pagane, care ura pe crestini, dispretuia credinta lor intr-un Dumnezeu spiritual si invizibil, lua in deradere credinta lor in invierea mortilor si in viata viitoare si nu avea nici o pretuire pentru viata lor morala, curata si sfanta. La ingrozitoarele suferinte fizice, se adaugau suferintele morale ale martirilor crestini provocate de grija pentru parintii, fiii, fiicele, rudeniile si prietenii lor. Martirii le-au suportat pe toate cu un eroism fizic si moral unic, care a fortat chiar admiratia paganilor. Curajul martirilor a facut pe multi pagani sa treaca la crestinism

Mentionez ca am incercat, pe cat posibil, sa curat textele doctoranzilor de greseli gramaticale si alte probleme de exprimare astfel incat sa obtinem un stil unitar prin comparatie cu elevii de gimnaziu. De asemenea, inteleg ca referatele marcate cu 'Gimnaziu' nu sunt neaparat scrise la nivelul scolar respectiv. Mai degraba, eticheta se refera la profunzimea conceptelor folosite si la dificultatea parcurgerii discursului argumentativ.

Eu sunt cu Basescu

Personal consider protestele din Piata Universitatii foarte stupide. La inceput era vorba de o lege a sanatatii. Am intrebat pana acum 16 protestatari ce anume din legea sanatatii ii nemultumeste exact si am primit raspunsuri foarte variate si inconsistente. Fix doua persoane dintre cele 16 au fost cinstite cu mine, citez aproximativ: "stii ce? pe mine ma doare-n pix de legea sanatatii; vreau sa plece Basescu si orice ocazie sa-l dam jos e binevenita". E drept ca esantionul meu nu a fost reprezentativ. Spre exemplu, n-am discutat cu membri ai galeriilor de fotbal! E posibil ca acolo sa regasesc niste informatii cel putin la fel de inchegate si un discurs poate mai consistent decat, spre exemplu, cel al colegilor mei sociologi. Citez dintr-un text al unei colege doctorande care a fost recent premiata pentru calitatea intrebarilor pe care si le pune, Simona Ciotlaus:

Daca nenumaratele clipuri cu jandarmi care, dupa ce au folosit gaz lacrimogen pentru a imobiliza oamenii, se mai opreau ca sa scape cite 3,4 lovituri cu bastonul sau ca sa mai traga citeva suturi unor oameni deja cazuti pe caldarim, nu sunt argumente suficiente pentru a demonstra de care parte este brutalitatea si lipsa de respect pentru integritatea umana, ma opresc aici.
[...]
Cine se fac jandarmi? Toti cei pentru care educatia este un lux. De ce este un lux? Pentru ca nu sunt incurajati sa se educe, pentru ca in Romania este imposibil sa mai fii educat intr-un sistem care sa puna in valoare oamenii.

E vina jandarmilor, deci, nu a galeriilor. Cred ca asa zic si suporterii recalcitranti daca ii intrebi. Oricum, pentru Simona e limpede ca educatia nu a fost un lux; din pacate, nu intotdeauna educatia si logica merg mana in mana. Ne-am putea pune si noi retoric intrebarea: cine se fac sociologi?

Desi cei care au iesit nu stiu nici ei exact ce vor iar protestele sunt lipsite de substanta, ele nu sunt, insa, lipsite si de culoare. Mai exact culoarea roz pare a se impune ca un bastion al democratiei postmoderne:



Avem aici o tanara domnisoara cu dantura perfecta promovand languros libertatea, egalitatea si fraternitatea din insusi locul in care acest complex de atitudini sociale a originat. Ia spune-ne, pisi, ce-ti place tie mai mult si mai mult la Democratie? Mie, de exemplu, imi place ca ne alegem conducatorii noi singurei si, dupa ce i-am ales, ei sunt capabili sa ia decizii care, desi poate nu ne convin, sunt pana la urma in interesul nostru ca natiune. Mai imi place ca avem o constitutie care prevede exact cum ne putem schimba acesti conducatori in cazul in care ei incep sa calce pe langa, ceva cu un referendum parca, nu? Simonei banuiesc ca ii place ca e nevoie de mult mai putini jandarmi (sau, in fine, oameni pt care educatia este un lux) intr-o democratie decat intr-un regim autoritar.

Voua ce va place?



Iti multumim si noi, iubita, de sub 2 metri de zapada, pentru sustinerea pe care ne-o oferi de la Roma de unde soarele binevoitor iti lumineaza existenta. Intelegem ca, in ciuda temperaturii ridicate si a distantei de la care ne scrii, inima ta roz bate in continuare pentru tara asta. Iti multumim ca esti capabila de acolo de la Roma sa distingi intre cei care ies in strada pentru Romania si cei care ies in strada pentru Steaua si Dinamo si stii sa te adresezi doar celor care protesteaza in mod CORECT si JUSTIFICAT. Ne e mai greu sa intelegem de ce le multumesti doar celor care ies in strada pentru Romania si nu si celor care stau la serviciu si muncesc pentru Romania sau care stau in casa si au grija de copii pentru Romania sau fetelor cu dantura perfecta care se solidarizeaza de la Paris cu cei de aici. Si chiar daca vrei sa te rezumi doar la cei care ies in strada pentru Romania, iti sugerez sa-i incluzi in rugaciunile tale si pe acei eroi necunoscuti care acum sunt calare pe utilaje de deszapezit si care fac posibil protestul celor pe care ii lauzi.

Te pupam, ai grija de tine, si sa nu iesi cu capul gol in strada ca racesti!

Sa nu-ti faci Chipatrat cioplit!

Cu ce se mai ocupa statisticienii romani? In mediana, lucrurile stau bine dar unele valori extreme ne pot da socotelile peste cap. De exemplu, acest comunicat!

recunoaştere a legăturilor statornicite prin vreme între Biserica Ortodoxă Română şi statistica oficială românească.

Ma intreb daca pentru determinarea gradului de statornicie a legaturii a fost folosit un coeficient de corelatie. Sau poate s-a realizat o analiza comparativa intinsa pe mai multi ani in care s-a masurat repetat aceasta dimensiune! E ciudat ca INS nu ne spune si ce indicatori a folosit aici.

Nu putem respinge nici ipoteza conform careia legatura statornica este acceptata prin puterea oarba a credintei.

Alegerea nu a fost întâmplătoare pentru că, aşa cum statistica are ca menire măsurarea, an de an, şi cuantificarea cantitativă cu ajutorul numerelor a progreselor economice şi sociale ale societăţii, Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul şi-a consacrat o parte din ştiinţa şi străduinţa sa modificării sistemului de măsurare a trecerii timpului.

Deci sa ne intelegem: e vorba de cuantificare cantitativa si nu de orice fel ci cu numere! Cotez aceasta exprimare ca fiind la minim 3 abateri standard de gramatica limbii romane si, deci, neglijabila conform obiectului nostru de studiu.

Ce mi se pare interesant este ca INS ne explica aici si de ce nu ne descurcam cu criza economica: aparent, cuantificarea cantitativa folosind numere este destinata masurarii progreselor economice. In cazul unei economii in descrestere instrumentele de masura utilizate sunt probabil rugaciunea si revelatia.

De asemenea, importanta este si legatura dintre "masurarea progreselor economice si sociale" si "masurarea trecerii timpului", apanajul preacuviosului: progresul implica o crestere a unei marimi de-a lungul timpului; daca nu am putea masura timpul, nu am putea masura nici progresele economice si sociale. Iata, deci, ca fara influenta decisiva a lui Dionisie, statistica (sau, oricum, INS cel putin) ar fi si astazi fara de obiect. qed

Eu unul ii suspectez pe membrii panelului de experti care au luat decizia asociata pozitiv cu acest comunicat ca au fost sub influenta unei regresii liniare dionisiace de cu o seara inainte si ii rog sa isi controleze pe cat posibil coeficientii beta. Altfel voi fi obligat in ceea ce ii priveste sa accept ipoteza de creier nul, ceea ce stie orice statistician adevarat ca nu se face niciodata.

Economie - metoda PNL

In fata blocului meu s-a pus un cort mare al PNL-ului. Se strang semnaturi, se posteaza mesaje anti-basescu si anti-boc pe un panou si exista trei aparatcici care impart pliante. Sloganul:
Noi facem economie

Plin de curiozitate ma apropii de panou sa vad ce analize obiective si serioase se pot desprinde din inscriptiile trecatorilor aleatori. Una din doamnele cu pliante ma abordeaza si avem urmatorul dialog:
- De la PNL suntem!
- Am observat.
- Noi avem solutii economice pentru Romania!
- Ce solutii aveti?
- Sunteti simpatizant PNL?
- ...nu neaparat, de ce, daca nu sunt simpatizant nu imi spuneti solutiile?
- A, ba da, sigur, va spun. Vreti sa va fac un rezumat?
- Da, va rog!
[Pauza de cateva secunde]
- Am impresia ca dumneavoastra sunteti din tabara adversa.
- Presupunand prin absurd ca as fi, nu imi puteti spune solutiile?
- Nu, nu, imi pare rau.
- Dar stati putin, eu vreau in mod sincer sa aflu ce solutii are PNL-ul pentru Romania. Daca nu imi explicati cum sa va acord votul meu?
- Nu, v-am spus, sunteti din tabara adversa, vreti doar sa ne sabotati.
- Doamna, dar de unde stiti dumneavoastra din ce tabara fac eu parte?!
- Avem un prototip pentru cei din tabara adversa si dumneavoastra vi se potriveste.

Flotare logica 1: presupunand ca PNL-ul isi face campanie electorala si presupunand ca scopul acestei campanii este cresterea numarului de voturi acordate lui, sa se determine carei categorii de alegatori i se adreseaza cortul din fata blocului meu.

Flotare logica 2: presupunand ca PNL are 30% din voturi, rezulta ca 70% dintre romani nu ar vota cu PNL. Sa se determine trasaturile principale intruchipate in "prototipul pentru cei din tabara adversa" (1. e roman; 2. ...?)

Concluzie: PNL-ul are solutii pentru Romania, cu precadere pentru 30% din Romania. Ei fac economie si m-au convins: voi face si eu economie de un vot acordat lor!

Clisee vechi si noi

Paradigma unui serial modern de succes:

• Se alege un grup de oameni de stiinta (sau macar foarte specializati)


• Ne uitam la cel mai special membru al grupului - in definitiv, nimanui nu-i pasa de viata unui om de stiinta obisnuit. Obligatoriu privire patrunzatoare - apare la generic si de doua-trei ori pe episod - si probleme de integrare sociala, in special in relatiile cu sexul opus.


• Un episod contine macar un caz de specialitate care pune probleme.


• Se utilizeaza limbaj tehnic doar pentru a marca divergenta de opinii care creeaza tensiuni pe plan personal intre personaje.


• Lumea trebuie salvata cel putin la final.


• Tachinarile dintre personajul principal si un coleg/o colega de grup contrapuncteaza actiunea. Cand ratingurile incep sa cada, sexul e permis intre cei doi, dar potentialul de apropiere trebuie stricat rapid.


• Se introduce un copil de sex opus cu sechele de pe urma divortului sau mortii partenerului eroului principal din vina acestuia/acesteia. Progenitura este pusa in pericol de moarte, fortandu-se astfel rezolvarea problemelor familiale. [se admite alegerea unui alt membru al familiei]

In ordine alfabetica, va recomandam:

• 24
• Big Bang Theory
• Eureka
• Grey's Anatomy
• House
• Leverage
• Lie to me

[mai asteptam propuneri]

Curciada culturii

Principiul arhimedismului cultural: un intelectual superficial, mimetist si submediocru scufundat intr-un mediu superficial, mimetist si submediocru impinge in stanga si in dreapta cu o forta egala cu volumul de prostie dezlocuit.

Exemplu: initiativa think-outsiderilor de la hotnews.ro

Textul pare un caz tipic de a vrea sa pari mai complicat decat vrei sa pari prin simpla afisare a simplitatii... la prima vedere. Insa pentru ca unii dintre noi nu se multumesc cu superficialitatea, o sa trecem la analiza conceptuala riguroasa si critica.

Actorii principali ai demersului:
1. Frumosul [masurat prin acte de cultura]
2. Uratul: inamicul frumosului. Mai greu de masurat, autorii nu precizeaza o metodologie.
3. Omul de cultura: producatorul dar si consumatorul Frumosului.

Intriga: omul de cultura este izolat astazi, preocupat de evolutia individuala, scarbit de Uratul omniprezent. Noi il vom trezi, ii vom reda "constienta si constiinta de sine, astfel incat, cei care aspira la statutul de oameni de cultura, sa poata privi catre un taram bine conturat si nu catre un arhipelag de insule aruncate la intamplare"

Ce ne deranjeaza cel mai tare aici? Doua posibilitati: virgula dintre subiect si predicat sau apelul la cei care aspira la statutul de oameni de cultura. Sa nu uitam, cf definitiei, omul de cultura este cel ce consuma Frumos. Cel care aspira la statutul de om de cultura ce poate fi? desigur cineva care aspira la statutul de consumator de Frumos, adica cineva care aspira sa consume X pentru ca X e Frumos - snobul. Omul de cultura autentic, insa, nu poate aspira la statutul de om de cultura, e o contradictie in termeni pentru ca snobismul e Urat.

Desfasurarea actiunii: "Cei care iubesc frumosul si promoveaza arta au datoria sa se cunoasca bine unii pe altii. Ei trebuie sa faca ideile sa circule, sa se lepede de propriile idei si sa fuzioneze cu idei noi pe care sa le filtreze tocmai pentru a face loc altor idei si mai noi"

Este dificil de inteles sensul acestui proces. Pare ca orice om de cultura X am avea si orice idee I(X) care i-ar apartine [idee Frumoasa pt ca X e om de cultura si, deci, producator de Frumos] este sortita sa fie lepadata in dauna unei alte idei I'(X) care este mai noua. Care I'(X) la randul ei e sortita aceluiasi sfarsit. Pare ca nicio idee nu poate fi fixata in fondul comun - cel putin cat timp exista idei noi carora trebuie sa le facem loc. Dar dificultatea aceasta este rezolvata daca reusim sa privim in context. Acest proces de extinctie a ideilor seamana cu viata insasi. Si stim cu totii ca viata este Frumoasa (cf. Benigni, 1997), imprumutand acestui proces ceva din Frumusetea ei, suficient de mult pentru ca el sa devina bun de consum al omului de cultura.

Punctul culminant: "Fiecare eveniment care poarta semnatura Cruciadei trebuie sa fie o batalie castigata. impotriva uratului si impotriva sabloanelor comerciale"

Si in acele vremuri in care nu vor mai exista infrangeri, doar victorii, nimeni nu ne va mai putea opri de la a spune un DA hotarit si irevocabil principiului antic al lepadarii de ideile vechi in favoarea celor noi.

Concluzia: "Bataliile Cruciadei sunt, insa, cele care se vor vedea. Acolo este nevoie de cei care impartasesc idealurile ei. Acolo este nevoie de soldatii Frumosului. Esti unul dintre ei ? La aceasta intrebare nu poti raspunde decat privind adanc inauntrul tau. "

Si sa nu uitam ca trebuie sa si think outside the box in timp ce privesti adanc inauntrul tau.


Inchei acest post cu doua intrebari sacaitoare:
1. Eu oare am facut ceva pentru cultura astazi? e lumea putin mai profunda?
2. De ce dracu' nu voia batranica aia proasta sa treaca strada?

Perle de campanie

De cand cu campania electorala, am inceput sa ascult postul de radio umoristic Realitatea FM. Pana acum, dintre toti cei care comenteaza (inept) viata politica din Romania, Cornel Nistorescu s-a remarcat prin doua problematizari problematice:

No 1:

- Domnule Nistorescu, ce credeti ca va face presedintele Basescu acum?
- Nu stiu ce va face, oricum domnul Basescu nu actioneaza dupa logica vreunui interes national si nici dupa logica vreunui partid anume, ci dupa o logica interna, incomprehensibila. [...] Domnul Basescu are un discurs populist si nu urmareste decat sa obtina voturi.

Flotare metalogica: daca L este logica interna a domnului B si domnul B are un discurs populist, rezulta ca L este logica omului simplu, de rand. In acelasi timp, daca L este logica incomprehensibila pentru domnul N, rezulta ca logica omului simplu, de rand, este incomprehensibila pentru domnul N. Ceea ce nu e neaparat o problema. Exista, in definitiv, savanti idioti - oameni cu probleme psihice care nu pot intelege nici cele mai elementare rationamente din L, dar care pot lucra cu o extraordinara eficienta cu numerele sau cu cartile de joc. Totusi, ma voi abtine de la a-l numi pe domnul N Rain Man si ii voi spune, simplu si mergand pe logica L, Fiul Ploii.

No 2, proaspata, din seara aceasta:

- Domnule Nistorescu, dar credeti ca celelalte partide au altfel de meetinguri electorale, neregizate?
- Nu, sigur ca sunt si ele regizate. Nu am o problema cu faptul ca sunt regizate. Insa am o problema ca aceste manifestari de dragoste pentru domnul presedinte sunt facute ca sa acopere problemele cu care se confrunta Romania astazi. Sunt facute pentru a se acapara discursul public in loc sa se discute despre lucrurile cu adevarat importante.

Flotare logica: presupunand prin absurd ca domnul N ar avea dreptate si meetingul domnului B este facut cu scopul de a acoperi discursul despre problemele reale in spatiul media, ce solutii posibile intrevede domnul N?

Raspuns: nu se poate determina deoarece domnul N nu ne-a spus. Spatiul media pe care domnul N l-a acaparat a fost folosit de acesta nu ca sa ne ofere solutii la problemele reale ale Romaniei ci pentru a discuta meetingul organizat de domnul B.

Disclaimer: cred ca am reusit sa redau fidel ideile domnului Nistorescu. Cu toate acestea, memoria mea fiind imperfecta, unele cuvinte s-ar putea sa difere de formularea originala.

Pregatesc o carte

Va stau la dispozitie pentru comenzi si autografe!

Mensa

In programul de astazi avem un interviu cu o proaspata membra a Mensa despre scopurile acestei asociatii si metodologia sa de admitere a noilor membri.

Alina: ma laud :D

Catalin: lauda-te :D

Alina: pazea :p

Alina: sunt in mensa :D

Catalin: si?

Alina: pai nu stiu, sunt boboaca acum

Alina: am dat testul

Alina: l-am luat

Alina: si acum m-am insris

Catalin: si ce faci acolo?

Alina: deocamdata nu stiu :))

Catalin: pai de ce te-ai inscris?

Alina: din mai multe motive

Catalin: care

Alina: de ex

Alina: sa cunosc oameni destepti, sa pot calatori cu programul ala al lor in tarile incare are mensa filiale

Catalin: ce program al lor?

Alina: e o oganizatie f faina

Alina: Mensa este în primul rând o organizatie voluntara orientata spre satisfacerea nevoilor intelectuale ale membrilor sai. Acestia au deseori opinii si interese foarte variate – de aceea în fiecare filiala nationala exista asa-numitele SIGs (Special Interest Groups), care reunesc membrii cu interese similare. Orice membru este liber sa intre într-un astfel de grup sau chiar sa fondeze unul nou - membrii din România care au o astfel de initiativa sunt rugati sa ne contacteze . Se editeaza reviste periodice în care fiecare membru poate sa îsi expuna propriile opinii, sa propuna diverse jocuri logice etc. Pe lânga partea serioasa de cercetari în domeniul inteligentei, un accent deosebit este pus pe partea sociala. Se organizeaza multe petreceri, reuniuni informale si excursii pentru a încuraja me

Alina: pentru a încuraja membrii sa intre în contact; de asemenea exista un serviciu SIGHT (Service, Assistance and Hospitality to Travelers), la care pot apela membrii care calatoresc în cele peste 100 de tari unde exista filiale Mensa. In Romania organizatia inca nu are statutul de filiala.

Catalin: aha

Catalin: deci nu faci nimic

Alina: stii, au programe de dezvoltate /cercetare pentru copii :)

Catalin: ce programe?

Alina: o sa aflu

Alina: nu stiu inca tot

Alina: abia m-am inscris

Catalin: aha

Catalin: nici eu nu stiu inca tot

Catalin: dar nici nu m-am inscris

Alina: :))

Alina: ce rau esti

Alina: ma rog

Alina: eu sunt asa un pic happy ca am trecut testul

Alina: a fost mai usor decat ma asteptam

Catalin: de ce, aveai nevoie de confirmari externe ca esti desteapta?

Alina: :))

Alina: nu stiu, poate

Catalin: cred ca cel mai bun test pe care il poate da mensa

Catalin: este sa nu vrei sa intri in mensa

Alina: de ce ?

Catalin: pentru ca daca nu vrei sa intri inseamna ca esti suficient de increzator in propria ta inteligenta

Catalin: si nu ai nevoie de confirmari de la autoritati vide de autoritate

Alina: nu e chiar asa

Alina: pentru ca stiu ce rezultate obtin cand ma concentrez la teste

Alina: si sincera sa fiu ma sperie asta uneori

Alina: in fine...

Alina: tu de ex nu te simti neinteles de majoritatea oamenilor?

Catalin: ba da

Catalin: sigur

Alina: pai si nu ar fi mai fain sa dai peste oameni care te pot intelege?

Catalin: pai incerc sa dau

Catalin: peste astfel de oameni

Alina: stii, grupul ala de care zici tu nu e pentru cei care sunt membri, ci pt cei care ar vrea asa devina in principiu

Alina: grupul de yahoo mensa e unul privat

Alina: pai si atunci de ce sa nu te inscrii si tu in mensa?

Alina: in definitiv...

Catalin: din acelasi motiv pentru care nu ma inscriu in asociatia alcoolicilor anonimi

Alina: !?!?!

Alina: tu nu esti alcoolic

Catalin: exact!

Alina: NU?

Alina: mensa este o organizatie formata din oameni care au IQ in primi 2%

Alina: cred ca tu il ai

Alina: adica din ce mi-ai spus tu :p

Catalin: este formata din oameni care incearca sa fie in primii 2%

Alina: nu

Catalin: la fel cum AA e formata din oameni care incearca sa nu bea

Alina: grupul ala de care zici tu

Alina: ala da

Alina: dar in mensa nu intra oricine

Alina: adica tu vrei sa spui ca eu nu as fi?

Catalin: habar nu am

Catalin: cum esti tu

Alina: ....

Alina: ma crezi wannabe?

Catalin: ai zis ca esti happy ca ai trecut testul

Alina: pai si?

Alina: ce e anormal in asta

Alina: pt mine asta a explicat foarte multe lucruri

Alina: tu nu te simti bine cand ti se confirma o calitate pe care o ai?

Alina: de ex

Alina: e evident ca joci bine bridge

Alina: dar nu te bucuri cand mai castigi unconcurs?

Catalin: sigur

Catalin: dar asta nu a fost un concurs

Catalin: nu ai castigat nimic

Catalin: ce ti se pare ca ai castigat?

Alina: am castigat dreptul e a fi membru

Alina: mi s-a confirmat

Alina: ca sunt

Catalin: intr-o organizatie de oameni care nu fac nimic

Alina: asta ramane de vazut

Alina: din punctul meu de vedere e un merit

Catalin: o analogie mai potrivita ar fi "e ca si cum eu as fi happy ca m-am inscris la un concurs"

Alina: nu

Alina: desi poate exista si asa ceva, dar nu sunt de acord cu analogia

Alina: e un test pe care l-am trecut

Alina: spre deosebire de altii

Catalin: stii pe cineva care nu l-a trecut?

Alina: da

Catalin: cine?

Alina: nu conteaza

Alina: stiu

Alina: si l-a dat de cel putin 2 ori

Catalin: si de ce crezi ca l-a dat?

Catalin: de 2 ori

Alina: pentru ca prima data i-au zis ca e foarte aproape si sa-l repete, ca poate a fost ceva de moment..o lipsa de concentrare ceva

Alina: sincera sa fiu ma mir ca l-a picat

Alina: dar

Alina: vezi?

Catalin: e foarte aproape sa fie in cei 2%?

Alina: da

Catalin: asta i-au zis?

Catalin: poate era in 3%

Alina: ceva de genul

Alina: poate

Catalin: poate si tu esti in 3% dar te-ai concentrat mai bine

Alina: nu cred

Catalin: de ce nu?

Alina: pentru ca am multe teste luate cu punctaj f mare

Catalin: teste de inteligenta?

Alina: da

Catalin: ce punctaj aveai?

Alina: cred ca ti-am mai zis

Alina: 140-160

Alina: cam in marja asta

Catalin: pe alea de pe facebook le-ai facut? :-?

Alina: la alea de pe facebook ma mir ca am luat asa de putin

Catalin: aha

Alina: eram cu gandul in alta parte...

Alina: atunci

Alina: oricum

Catalin: poate esti in primii 1% din lume si in primii 20% de pe facebook

Alina: de ce esti ironic

Alina: untest de iq sa da in anumite conditii

Alina: nu in timp ce te joci cu pisica, esti nemancata la ora 4 dupamasa si te gandesti la ...prieten

Catalin: da

Alina: eu eram in pijama si m-au depuncat pt ca nu m-am incadrat in timp

Catalin: te-au depunctat si pt ca erai in pijama?

Alina: sunt sigura ca daca l-as mai da o data, dar nu imediat dupa ce m-am trezit din somn si nu in timp ce vb cu vreo 3 pers in paralel pe mess si ma intrerup, atunci as lua punctaj mult mai mare

Alina: stii ceva

Alina: n-ai decat sa crezi ce vrei

Alina: vad ca nu mai esti constructiv

Alina: nu cred ca trebuie sa-ti demonstrez tie sau altcuiva capacitatile mele intelectuale

Catalin: important nu este sa credem ce vrem

Alina: pentru mine trecerea testului e o veste buna

Alina: daca te bucuri pentu mine bine, daca nu, treaba ta

Catalin: ci ca ceea ce vrem sa credem sa vrem sa credem din motivele potrivite

Catalin: tu din ce motive crezi ca e relevant testul mensa?

Alina: si ce stii tu de motivatiile mele?

Alina: in primul rand pentru ca e dat in conditii corecte

Catalin: in ce conditii l-ai dat?

Alina: pe facebook poti sa trisezi

Alina: ca de examen

Alina: intr-o sala

Catalin: ai fost intr-o sala?

Catalin: serios?

Alina: da

Catalin: unde?

Alina: ce conteaza asta?

Catalin: eram curios

Alina: a

Alina: undeva in zona tei

Catalin: si erati mai multi?

Catalin: era ca un examen?

Alina: da

Alina: s-a dat chiar in doua transe

Alina: pt ca era prea mica sala sa incapem toti

Catalin: da

Catalin: cred ca sunt multi oameni in primii 2%

Alina: sunt exact 2%

Alina: doar ca testul il pot da toti

Alina: adica si ceilati 98%

Catalin: si e posibil sa-l si ia

Alina: da

Alina: il iau 2%

Alina: hai ca

Alina: am niste treaba

Catalin: serios? fix 2% il iau?

Alina: nu

Catalin: ma gandesc ca ar trebui sa il ia mai multi

Catalin: ca doar nu se prezinta decat aia care cred ca au o sansa

Alina: nu fix

Alina: nu mai face pe desteptul :p

Alina: nu-i nevoie

Catalin: daca voiam sa fac pe desteptul

Catalin: existau alte metode

Catalin: obiective

Catalin: de a stabili asta

Catalin: nu?

Alina: nu cred ca mai trebuie sa-mi demontrezi mie ca esti destept

Alina: stiu deja asta

Alina: poate ar fi cazul sa-mi demonstrezi ca nu esti ranchinos

Catalin: ranchiunos?

Alina: da :)

Catalin: pt ce sa fiu ranchiunos?

Alina: pai asta ma intrebam si eu

Catalin: pai nu stiu

Catalin: tu ce teorii ai?

Alina: :))

Alina: n-am!

Alina: te intreb

Alina: nu fac supozitii

Catalin: pai ai zis ca ar fi cazul sa iti demonstrez ca nu sunt ranchiunos

Catalin: de ce ai spus asta?

Alina: pai asa pari din atitudine

Alina: ironico-ranchiunos :D

Alina: esti sau nu?

Catalin: nu sunt

Alina: bravo

Catalin: sa stii ca asta nu e o demonstratie

Alina: ca nu ti-ar sta bine

Catalin: doar am afirmat ca nu sunt

Alina: pai tocmai

Catalin: pe de alta parte

Catalin: ma gandesc ca ai criterii laxe pt ceea ce constituie o demonstratie

Alina: am zis bravo ca nu ti-ar sta bine, deci am folosit conditional-optativul, ceea ce inseamna ca nu mi-ai demonstrat

Alina: cine pe cine judeca?

Catalin: pot sa pun aceasta discutie pe blogul meu? (iti inlocuiesc numele)

Alina: ce??!?!

Alina: ai blog?

Alina: de ce sa pui?

Alina: ok din partea mea

Cui servesc constructiile?

Am dat astazi peste un manual de educatie civica. Din el copiii nostri ar trebui sa desprinda valorile morale de baza pe care societatea binevoitoare dar ferma le considera importante. Una dintre ele este, desigur, religiozitatea [crestin ortodoxa]. Alta, mai europenizata si europenizanta, este dialogul inter-religios si acceptarea diferentelor dintre credintele fiecaruia.

Iata cum simbioza naturala dintre aceste valori este exemplificata in manual:


Textul debuteaza cu o referinta la tarani. Taranii merg la biserica si ies palcuri de acolo. Axiologic, lucrurile sunt inca neclare. Nu stim daca trebuie sa ne para bine sau rau daca suntem sau nu ca taranii care ies palcuri, amestecati femei si barbati. Pana aici, o bila alba pentru ca se reuseste evitarea unei judecati inerent subiective asupra discursului religios. Din pacate, lucrurile nu continua in aceeasi nota, realitatea sociala fiind reconstruita in stil maieutic pana in punctul la care elevul ajunge (singur) la concluzia hei, si eu sunt ca taranii astia! ce bine ca facem parte din acelasi grup religios! ma simt foarte apropiat de semenii mei!

Pregatiti mental si spiritual, copiii sunt introdusi in lumea multiculturala a lui R si M. M s-a imbolnavit si R a venit sa il salveze. Sa fie o coincidenta ca non-crestinul s-a imbolnativ si crestinul ii vine in ajutor? Sau ar trebui sa receptam de-aici o inferenta mai profunda si mai generala legata de religiile lor? In definitiv, crestinismul este o religie a salvarii, in timp ce islamul este o religie a predestinarii. Ar fi, poate, de studiat comparativ si un manual de educatie civica dintr-o tara araba. Oricum, totul se termina cu bine, R si M trec peste diferentele lor.

Care sunt diferentele?
Pai e clar, M era bolnav, R l-a salvat. Asta e diferenta.

Ce fel de relatii s-au stabilit intre ei?
In ciuda bolii sale, R a fost alaturi de M si asta a creat o legatura puternica intre ei. Una de prietenie si poate chiar de discipolat.

Cum ati fi procedat in locul lui R?
Ce intrebare e asta? De ce nu intrebam cum ati fi procedat in locul lui M? Eu, de exemplu, in locul lui M, i-as fi spui "dragul meu R, bolnav intre noi tu esti pentru ca tu o sa ajungi in Iad in timp ce eu voi face sex cu n virgine".

Voi cum va purtati cu copiii care fac parte dintr-un grup religios diferit de al vostru?
Ii ajutam pentru ca, desi sunt bolnavi, Iisus ne-a invatat ca e suficienta credinta cat un bob de mustar si sigur vor deveni si ei prietenii nostri asa cum M a devenit prieten cu R.


In final, intrebarea cheie a textului:

Cui servesc constructiile din imagine?

Ele au functionalitate multipla:

1. permit preotului sa vorbeasca fara sa ii fie frica de ploaie sau vant
   
2. permit taranilor sa iasa palcuri, amestecati barbati si femei, fara sa simta o depersonalizare asociata gestului
   
3. permit fetelor cu unghii false si machiaj strident sa se prostitueze si spiritual facand trei cruciulite cand tramvaiul trece pe langa ele.
   

Sloganul slobod

De cand a devenit PDL-ul conservator?! A disparut complet discursul virulent asezonat cu ardei iuti si a aparut in prim-plan familia: http://www.euro-pdl.ro/

Doar culoarea a ramas anacronica, portocaliul violent fiind manusa peste discursul basescian de tip "toti vor sa ma faca pe mine pentru ca eu va iubesc pe voi" dar ca nuca in perete peste formula de 3-4-2 (copii-adulti-batrani) din poza principala. Eu, cu lipsa mea de stil si imaginatie coloristica, as vedea PDL-ul mai degraba imbracat in albastru decat asa cum e acum, nu?

Este, totusi, posibil ca familia "europeana" sa aiba o alta semnificatie: poate intreaga campanie e orchestrata pentru Elena Basescu, ca modalitate de a ii intari discursul ei propriu. Ma gandesc ca daca am ajuns sa-l acceptam pe Vanghelie ca sursa de autoritate pentru profesorii universitari, am putea sa acceptam si campania PDL-ului ca sursa de autoritate pentru succesurile fetitei lui Tata.

Pana aici e cum mai e... dar filmul cu Stolo si pamantul m-a oripilat!

Pamantul asta este pamantul nostru, al romanilor...

Serios? este? ce bine ca ne spune Stolo ca noi uitaseram complet. Probabil eram orbiti de imaginea familiei europene si ne imaginam ca si pamantul e european...

...noi l-am aparat si tot noi am luptat pentru el... Cu fondurile europene pentru agricultura putem in sfarsit sa-l lucram, sa-i culegem roadele si sa profitam cu adevarat de ce-i al nostru

Pamantul asta a fost mereu de partea noastra. Acum e timpul sa fim si noi alaturi de el.

Flotare logica: fiind dat un pamant romanesc care a fost mereu de partea romanilor, pentru care romanii au luptat, pe care romanii l-au aparat, pe care romanii pot sa-l lucreze si caruia romanii ii culeg roadele in vederea profitului romanilor... sa se determine cine trebuie sa vina cu banii!

Stolo, spala-te pe maini, te rog, pamantul ala e plin de mizerii!

Brandul Vanghelie

Mergand pe strada zilele astea vedem un banner in care Vanghelie ne spune ca avem nevoie de oameni ca Severin.

Flotare logica nr 1: fiind dat un agramat si un incult (a luat bacul macar?) care ne spune ca avem nevoie de un profesor universitar doctor in drept sa se calculeze credibilitatea politica a mesajului!

Flotare logica nr 2: presupunand ca exista o nisa N de electorat careia Vanghelie ii este o autoritate cu mesaj demn de ascultat si urmat, asta inseamna ca oamenii din N au trasaturi similare/apropiate de cele ale lui Vanghelie. Prima observatie ar fi ca nisa N va fi alcatuita din oameni cu educatie formala mai redusa, mai orientati catre aspectele practice si mai degraba pasionali decat rationali. Care este probabilitatea ca acei oameni din N sa rezoneze la o personalitate intelectuala, tehnocrata, emotional-stearsa a lui Adrian Severin?

Ca om de stanga, vreau sa imi exprim dezgustul fata de brandul Vanghelie. Aveam sperante mari cand, acum ceve vreme, Mircea Geoana a venit la Facultatea de Sociologie insotit de Anthony Giddens, un clasic in viata al sociologiei dar si al politicii britanice, care a sustinut un discurs jumatate sociologic, jumatate ideologic dar, oricum, la un alt nivel fata de hermeneutica vangheliana. M-am gandit ca aceea va fi noua imagine a stangii romanesti. Am contemplat serios pentru prima oara in viata sa votez PSD-ul! Din pacate, m-am inselat. Noua imagine este care este...

Despre sexism in bridge

Am participat astazi la un concurs de bridge mixt (axele formate dintr-o fameie si un barbat). Acest tip de competitie prezinta o specie foarte interesanta de discriminare sexista: femeile sunt obligate sa stea pe pozitii fixe. Cand m-am interesat de ce se intampla asta argumentul a fost: "Femeile joaca mai prost decat barbatii, asta este un fapt! Le punem pe pozitii fixe pentru ca rezultatele lor/deciziile lor sa se compare cu rezultatele/deciziile altora de acelasi nivel bridgistic". Mie personal mi se pare injositoare aceasta gandire chiar daca ar fi corecta. Dar nici macar nu este, din urmatoarele motive:

1. Cum stabilim intre X si Y care joaca mai bine? Discutia se poate lungi foarte mult dar, de bine de rau, Federatia are ceea ce se numeste Trofeul National, in care fiecare jucator primeste, prin intermediul "punctelor de expert", o masura cantitativa a valorii sale la un moment dat. Daca vom cauta fiecare axa din concursul de astazi vom gasi, intr-adevar, ca de multe ori femeia din axa este mai jos decat barbatul. Totusi, exista exceptii. Eu le-am gasit pe acestea: Dutu - Dutu, Stegaroiu - Gradinariu, Balint - Diaconescu, Anghelea - Anghelea, Stafie - Parvulescu, Hess - Popescu M, Nicolau - Iscrulescu (scuze celor care mi-au scapat).

Daca intr-adevar argumentul ar fi fost "trebuie sa punem jucatorii mai slabi pe pozitie fixa" atunci ar trebui puse nu femeile ci jucatorii cu cele mai putine puncte de expert din axa (in 85% din cazuri vor fi femeile dar in 15% vor fi barbatii). In acest mod referinta la gen si discriminarea ar disparea.

2. De ce doar la concursurile de mixt se aplica aceasta "strategie"? Daca argumentul ar fi cel invocat, atunci ar trebui ca la TOATE concursurile jucatorul mai slab din axa sa fie pus pe pozitie fixa.

3. A spune "femeile joaca mai prost decat barbatii" este o parte a unui cerc vicios. Eu am identificat cel putin doua mecanisme prin care acest cerc este mentinut:

• Factorul demotivant: daca il toci pe om la cap ca este incapabil sa realizeze (bine) o anumita chestie, automat va fi mai putin motivat sa incerce, sa faca eforturi sa sa isi dezvolte abilitatile spre a realiza acea chestie


• Efectul de comparatie: interesant, femeile din bridge-ul romanesc par a fi de multe ori de acord cu acest mod de a gandi si se simt foarte rar frustrate! Pe unele dintre ele le-am intrebat si mi-au raspuns ca lor le convine ca se compara cu femei si nu cu barbati (pentru ca, "evident", femeile joaca mai prost si daca ne comparam cu ele vom iesi mai bine). De fapt femeile joaca bridge mult mai relaxat stiind ca se compara doar cu alte femei si aceasta relaxare se traduce prin reducerea partiala a fortei de joc.

Concluzii: regulamentul ar trebui schimbat astfel incat fie sa anuleze discriminarea de gen, fie sa o inlocuiasca cu o discriminare pe baza de puncte de expert si aceasta discriminare sa fie extinsa peste TOATE concursurile de bridge, nu doar cele de mixt. Femeile au aceeasi capacitate cognitiva cu barbatii. Bridge-ul nu e un sport fizic si, in lipsa factorilor sociali, femeile ar juca la fel de bine. Ele trebuie (din pacate) convinse de propria lor valoare pentru a iesi din cercul vicios descris la punctul 3.