Se afișează postările cu eticheta wannabe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta wannabe. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 iunie 2012

Cum mai sunt romanii

Poate ati auzit de campania romanii sunt destepti. Daca nu, ideea de baza este in felul urmator:

  1. Romanii sunt destepti (asta se stie)
  2. Romanii nu sunt perceputi ca destepti.
  3. Daca niste romani pun mana de la mana si tasteaza pe Google de suficiente ori "romanii sunt destepti", atunci cineva undeva o sa inteleaga asta si o sa ne scape definitiv de frustrarile intelectuale.
Daca deja simtiti ca ceva este in neregula, inseamna ca sunteti printre acei romani targetati. Pana la urma, aceasta este o campanie fascinanta care a cucerit, prin absurdul ei, inimile a milioane de romani a caror existenta doreste sa o renege.

In primul rand, conform studiilor, romanii sunt mai prosti decat europenii si americanii, in ciuda parerii bune pe care o avem despre natiunea noastra minunata. A se vedea, spre exemplu, cercetarea STISOC realizata in cadrul Facultatii de Sociologie care si-a propus sa masoare unde se situeaza romanii in raport cu ceilalti din punct de vedere intelectual. Nu are rost sa umblam cu zaharelul, suntem mai prosti in medie. Asta nu inseamna ca romanii sunt prosti, exista romani foarte inteligenti, doar ca procentual mai putini decat cei foarte inteligenti din alte parti.

Daca vrem sa scapam de prostie, solutia este o educatie mai buna, nu exista scurtaturi de genul 'hai sa cautam pe google si sa ne prefacem ca e asa'. Ba chiar acest slacktivism are o influenta nefasta pentru ca in loc sa facem ceva ca sa fim mai putin prosti, ne ocupam timpul cu o actiune mecanica care nu ne face cu nimic mai destepti.

In plus, simplul fapt ca cineva cauta pe Google ceva nu afecteaza decat marginal cautarile celorlalti. Google, spre deosebire de unii romani, este destul de inteligent incat sa isi adapteze atat hint-urile cat si rezultatele afisate in functie de istoria de cautare a utilizatorului. Daca cineva cauta "romanii sunt destepti" nu va schimba fundamental cautarile celorlalti, ci mai mult pe ale sale.

Experienta ne invata, insa, ca argumentele rationale au prea putin efect atunci cand exista campanii de masa pe Internet. Asa ca am gasit o solutie alternativa prin care putem combate campania "romanii sunt destepti". Daca am reusi sa facem la fel de multe cautari pentru "romanii sunt prosti" pe cat au reusit ei sa faca pentru "romanii sunt destepti" pana si cei mai putin inteligenti romani ar trebui sa inteleaga cat e de absurd demersul acesta.

In consecinta, iata metoda mea de a combate prostia din Romania:

  1. Accesati adresa aceasta in browserul vostru preferat.
  2. Cititi o carte pentru o ora, doua, trei, poate chiar o zi intreaga.
  3. Reveniti la browser.
  4. Romanii vor fi cu putin mai inteligenti.
Intre timp pagina pe care ati accesat-o va fi cautat de multe ori la intamplare pe Google, unul dintre textele "romanii sunt prosti", "romanians are stupid" si "les roumains sont stupides". Aparent cine a inventat campania romanii sunt destepti s-a gandit ca este o ide buna sa targeteze aceste 3 limbi.

Purcedeti! Avem de recuperat vreo 700000 de clickuri ale imbecililor!

joi, 26 aprilie 2012

Printi si cersetori

Am citit recent trei teze de doctorat care urmeaza sa fie sustinute public la Facultatea de Sociologie. M-au impresionat prin aspectul de referat (de proasta calitate) asa ca m-am gandit sa fac un experiment la care sper sa participati prin comentarii. Am ales 3 pasaje din lucrarile de doctorat precum si 3 pasaje din 3 referate marcate ca 'nivel Gimnaziu' pe www.referat.ro

Va invit sa incercati sa distingeti viitorii doctori in sociologie de tinerii absolventi de gimnaziu (desigur, fara a cauta textele pe google :-)):
  1. Martiriul nu este un simplu act de eroism – care ar putea foarte bine sa aiba cauze omenesti. "El probeaza adevarul crestinismului prin atestarea prezentei Duhului Sfant ce infaptuieste lucrari ce depasesc puterile omenesti – biruirea firii – si face fiinte fragile, care nu sunt eroi, sa infrunte moartea". Martiriul edifica Biserica dar in acelasi timp are o valoare mantuitoare: "Policarp, ca si Domnul insusi, a asteptat cu rabdare sa fie predat, voind astfel, prin acest exemplu, sa ne invete sa nu cugetam doar la propriile interese, ci si la cele ale aproapelui. Caci semnul unei adevarate si temeinice mile este nu numai de a cauta propria mantuire, ci si pe cea a fratilor sai". Martirii sunt persoane supra-rationale care traiesc mai mult in duh. Desi vietuiesc in aceasta lume ei nu ii apartin, dupa cum a spus Mantuitorul apostolilor, vorbindu-le de fapt tuturor crestinilor: "Voi nu sunteti din lumea aceasta". Ne nastem in aceasta lume materiala, vazuta, si apartinem Imparatiei lui Dumnezeu pe care nu o cunoastem inca dar avem nadejdea ca o vom obtine dupa moarte. Credinta este "garantia lucrurilor dorite, dovada lucrurilor nevazute" (Ap. Pavel).
  2. Subordonarea cavalerului cerintelor vasalitatii era ilustrata de faptul ca, de regula, nasul cavalerului era seniorul sau. Cavalerii primeau de la seniorii lor proprietati. Apartenenta la starea nobilimii era insotita de un sir de privilegii motivate de faptul ca nobilii isi indeplineau datoriile fata de societate luptand in razboaie pentru apararea tuturor. Privilegiile constau in: scutirea de impozite, accesul la functiile laice si ecleziastice, dreptul de a purta blazon etc. Cavalerii erau razboinici care luptau calare. S-a calculat ca un cavaler avea nevoie pentru a trai si a-si procura cele necesare razboiului de un domeniu de cel putin 150 de hectare. Razboaiele erau frecvente. Pe de o parte, trebuiau respinsi invadatorii straini, pe de alta, razboiul era singurul mijloc de reglare a conflictelor.
  3. Sistemul decizional este foarte strans legat de sistemul informational. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri si circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, utilizandu-se metode, proceduri, resurse materiale si umane, pentru selectarea, inregistrarea prelucrarea, stocarea si/sau transmiterea datelor si informatiilor. [...] [D]efinirea sistemului informational pornind de la rolul sau in ansamblul activitatilor [...] este o conditie sine-qua-non pentru intelegerea corecta nu numai a problematicii informationale, ci si, in genere, a problematicii manageriale.
  4. Fiind un proces prin care se face schimbul de informatii intre persoane, grupuri, organizatii etc., comunicarea este cea care da sens existentei datorita impactului major asupra intregii vieti economice, politice, sociale, culturale, stiintifice etc. [...] [Comunicarea] prin efectele sale determina producerea de schimbari atat la nivel individual, cat si la nivel de grup, de organizatii si la nivel social. Deci, in mod practic, dupa ce a avut loc comunicarea, lucrurile nu mai sunt aceleasi nici pentru participanti, nici pentru relatiile dintre ei. [...] In societatea actuala, relatiile de comunicare sunt sustinute de un suport tehnic si tehnologic nemaiintalnit, care nu doar ofera facilitati deosebite, ci produce mereu mutatii remarcabile in insasi esenta procesului de comunicare, ce devine mult mai fluent, mai clar, mai cuprinzator si beneficiaza de posibilitatea realizarii în timp real.
  5. Pastoritul, ocupatie straveche a locuitorilor patriei noastre, care s-a dezvoltat continuu, ca si celelalte ramuri traditionale (agricultura, padurarit, minerit), a determinat, pe masura evolutiei societatii omenesti, modificari in structura fondului forestier, contribuind prin defrisari la restrangerea arealelor masivelor paduroase, mai ales spre golurile alpine, pentru largirea pasunilor de vara si a teritoriilor de finete, in care se concentrau si cel mai mare numar de constructii pastorale. Pasunatul abuziv a contribuit la degradarea si reducerea productivitatii arboretelor, regenerarii padurii si degradarii solului prin batatorirea acestuia de catre animale.[...] Pastoria a oferit o gama larga de produse necesare populatiei montane, intinsele pasuni si fanete au asigurat o buna baza furajera pentru cresterea animalelor.
  6. Din epoca persecutiilor Bisericii de catre imparatii romani in secolele I-IV, Biserica a mostenit cultul martirilor, care s-a nascut ca o manifestare fireasca a credintei crestine, pe care martirii crestini au marturisit-o cu statornicie si curaj, si s-au incoronat pentru chinurile indurate si pentru moartea lor martirica cu cununa nemuririi si a vietii vesnice. Martirii crestini au suferit cu un curaj neinfricat, care a uimit lumea greco-romana, toate torturile si pedepsele inventate de fanatismul si brutalitatea lumii pagane, care ura pe crestini, dispretuia credinta lor intr-un Dumnezeu spiritual si invizibil, lua in deradere credinta lor in invierea mortilor si in viata viitoare si nu avea nici o pretuire pentru viata lor morala, curata si sfanta. La ingrozitoarele suferinte fizice, se adaugau suferintele morale ale martirilor crestini provocate de grija pentru parintii, fiii, fiicele, rudeniile si prietenii lor. Martirii le-au suportat pe toate cu un eroism fizic si moral unic, care a fortat chiar admiratia paganilor. Curajul martirilor a facut pe multi pagani sa treaca la crestinism

Mentionez ca am incercat, pe cat posibil, sa curat textele doctoranzilor de greseli gramaticale si alte probleme de exprimare astfel incat sa obtinem un stil unitar prin comparatie cu elevii de gimnaziu. De asemenea, inteleg ca referatele marcate cu 'Gimnaziu' nu sunt neaparat scrise la nivelul scolar respectiv. Mai degraba, eticheta se refera la profunzimea conceptelor folosite si la dificultatea parcurgerii discursului argumentativ.

luni, 23 august 2010

Economie - metoda PNL

In fata blocului meu s-a pus un cort mare al PNL-ului. Se strang semnaturi, se posteaza mesaje anti-basescu si anti-boc pe un panou si exista trei aparatcici care impart pliante. Sloganul:
Noi facem economie

Plin de curiozitate ma apropii de panou sa vad ce analize obiective si serioase se pot desprinde din inscriptiile trecatorilor aleatori. Una din doamnele cu pliante ma abordeaza si avem urmatorul dialog:
- De la PNL suntem!
- Am observat.
- Noi avem solutii economice pentru Romania!
- Ce solutii aveti?
- Sunteti simpatizant PNL?
- ...nu neaparat, de ce, daca nu sunt simpatizant nu imi spuneti solutiile?
- A, ba da, sigur, va spun. Vreti sa va fac un rezumat?
- Da, va rog!
[Pauza de cateva secunde]
- Am impresia ca dumneavoastra sunteti din tabara adversa.
- Presupunand prin absurd ca as fi, nu imi puteti spune solutiile?
- Nu, nu, imi pare rau.
- Dar stati putin, eu vreau in mod sincer sa aflu ce solutii are PNL-ul pentru Romania. Daca nu imi explicati cum sa va acord votul meu?
- Nu, v-am spus, sunteti din tabara adversa, vreti doar sa ne sabotati.
- Doamna, dar de unde stiti dumneavoastra din ce tabara fac eu parte?!
- Avem un prototip pentru cei din tabara adversa si dumneavoastra vi se potriveste.

Flotare logica 1: presupunand ca PNL-ul isi face campanie electorala si presupunand ca scopul acestei campanii este cresterea numarului de voturi acordate lui, sa se determine carei categorii de alegatori i se adreseaza cortul din fata blocului meu.

Flotare logica 2: presupunand ca PNL are 30% din voturi, rezulta ca 70% dintre romani nu ar vota cu PNL. Sa se determine trasaturile principale intruchipate in "prototipul pentru cei din tabara adversa" (1. e roman; 2. ...?)

Concluzie: PNL-ul are solutii pentru Romania, cu precadere pentru 30% din Romania. Ei fac economie si m-au convins: voi face si eu economie de un vot acordat lor!

luni, 15 februarie 2010

Curciada culturii

Principiul arhimedismului cultural: un intelectual superficial, mimetist si submediocru scufundat intr-un mediu superficial, mimetist si submediocru impinge in stanga si in dreapta cu o forta egala cu volumul de prostie dezlocuit.

Exemplu: initiativa think-outsiderilor de la hotnews.ro

Textul pare un caz tipic de a vrea sa pari mai complicat decat vrei sa pari prin simpla afisare a simplitatii... la prima vedere. Insa pentru ca unii dintre noi nu se multumesc cu superficialitatea, o sa trecem la analiza conceptuala riguroasa si critica.

Actorii principali ai demersului:
1. Frumosul [masurat prin acte de cultura]
2. Uratul: inamicul frumosului. Mai greu de masurat, autorii nu precizeaza o metodologie.
3. Omul de cultura: producatorul dar si consumatorul Frumosului.

Intriga: omul de cultura este izolat astazi, preocupat de evolutia individuala, scarbit de Uratul omniprezent. Noi il vom trezi, ii vom reda "constienta si constiinta de sine, astfel incat, cei care aspira la statutul de oameni de cultura, sa poata privi catre un taram bine conturat si nu catre un arhipelag de insule aruncate la intamplare"

Ce ne deranjeaza cel mai tare aici? Doua posibilitati: virgula dintre subiect si predicat sau apelul la cei care aspira la statutul de oameni de cultura. Sa nu uitam, cf definitiei, omul de cultura este cel ce consuma Frumos. Cel care aspira la statutul de om de cultura ce poate fi? desigur cineva care aspira la statutul de consumator de Frumos, adica cineva care aspira sa consume X pentru ca X e Frumos - snobul. Omul de cultura autentic, insa, nu poate aspira la statutul de om de cultura, e o contradictie in termeni pentru ca snobismul e Urat.

Desfasurarea actiunii: "Cei care iubesc frumosul si promoveaza arta au datoria sa se cunoasca bine unii pe altii. Ei trebuie sa faca ideile sa circule, sa se lepede de propriile idei si sa fuzioneze cu idei noi pe care sa le filtreze tocmai pentru a face loc altor idei si mai noi"

Este dificil de inteles sensul acestui proces. Pare ca orice om de cultura X am avea si orice idee I(X) care i-ar apartine [idee Frumoasa pt ca X e om de cultura si, deci, producator de Frumos] este sortita sa fie lepadata in dauna unei alte idei I'(X) care este mai noua. Care I'(X) la randul ei e sortita aceluiasi sfarsit. Pare ca nicio idee nu poate fi fixata in fondul comun - cel putin cat timp exista idei noi carora trebuie sa le facem loc. Dar dificultatea aceasta este rezolvata daca reusim sa privim in context. Acest proces de extinctie a ideilor seamana cu viata insasi. Si stim cu totii ca viata este Frumoasa (cf. Benigni, 1997), imprumutand acestui proces ceva din Frumusetea ei, suficient de mult pentru ca el sa devina bun de consum al omului de cultura.

Punctul culminant: "Fiecare eveniment care poarta semnatura Cruciadei trebuie sa fie o batalie castigata. impotriva uratului si impotriva sabloanelor comerciale"

Si in acele vremuri in care nu vor mai exista infrangeri, doar victorii, nimeni nu ne va mai putea opri de la a spune un DA hotarit si irevocabil principiului antic al lepadarii de ideile vechi in favoarea celor noi.

Concluzia: "Bataliile Cruciadei sunt, insa, cele care se vor vedea. Acolo este nevoie de cei care impartasesc idealurile ei. Acolo este nevoie de soldatii Frumosului. Esti unul dintre ei ? La aceasta intrebare nu poti raspunde decat privind adanc inauntrul tau. "

Si sa nu uitam ca trebuie sa si think outside the box in timp ce privesti adanc inauntrul tau.


Inchei acest post cu doua intrebari sacaitoare:
1. Eu oare am facut ceva pentru cultura astazi? e lumea putin mai profunda?
2. De ce dracu' nu voia batranica aia proasta sa treaca strada?

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Perle de campanie

De cand cu campania electorala, am inceput sa ascult postul de radio umoristic Realitatea FM. Pana acum, dintre toti cei care comenteaza (inept) viata politica din Romania, Cornel Nistorescu s-a remarcat prin doua problematizari problematice:

No 1:

- Domnule Nistorescu, ce credeti ca va face presedintele Basescu acum?
- Nu stiu ce va face, oricum domnul Basescu nu actioneaza dupa logica vreunui interes national si nici dupa logica vreunui partid anume, ci dupa o logica interna, incomprehensibila. [...] Domnul Basescu are un discurs populist si nu urmareste decat sa obtina voturi.


Flotare metalogica: daca L este logica interna a domnului B si domnul B are un discurs populist, rezulta ca L este logica omului simplu, de rand. In acelasi timp, daca L este logica incomprehensibila pentru domnul N, rezulta ca logica omului simplu, de rand, este incomprehensibila pentru domnul N. Ceea ce nu e neaparat o problema. Exista, in definitiv, savanti idioti - oameni cu probleme psihice care nu pot intelege nici cele mai elementare rationamente din L, dar care pot lucra cu o extraordinara eficienta cu numerele sau cu cartile de joc. Totusi, ma voi abtine de la a-l numi pe domnul N Rain Man si ii voi spune, simplu si mergand pe logica L, Fiul Ploii.

No 2, proaspata, din seara aceasta:

- Domnule Nistorescu, dar credeti ca celelalte partide au altfel de meetinguri electorale, neregizate?
- Nu, sigur ca sunt si ele regizate. Nu am o problema cu faptul ca sunt regizate. Insa am o problema ca aceste manifestari de dragoste pentru domnul presedinte sunt facute ca sa acopere problemele cu care se confrunta Romania astazi. Sunt facute pentru a se acapara discursul public in loc sa se discute despre lucrurile cu adevarat importante.


Flotare logica: presupunand prin absurd ca domnul N ar avea dreptate si meetingul domnului B este facut cu scopul de a acoperi discursul despre problemele reale in spatiul media, ce solutii posibile intrevede domnul N?

Raspuns: nu se poate determina deoarece domnul N nu ne-a spus. Spatiul media pe care domnul N l-a acaparat a fost folosit de acesta nu ca sa ne ofere solutii la problemele reale ale Romaniei ci pentru a discuta meetingul organizat de domnul B.

Disclaimer: cred ca am reusit sa redau fidel ideile domnului Nistorescu. Cu toate acestea, memoria mea fiind imperfecta, unele cuvinte s-ar putea sa difere de formularea originala.

duminică, 18 octombrie 2009

Mensa

In programul de astazi avem un interviu cu o proaspata membra a Mensa despre scopurile acestei asociatii si metodologia sa de admitere a noilor membri.


Alina: ma laud :D
Catalin: lauda-te :D
Alina: pazea :p
Alina: sunt in mensa :D
Catalin: si?
Alina: pai nu stiu, sunt boboaca acum
Alina: am dat testul
Alina: l-am luat
Alina: si acum m-am insris
Catalin: si ce faci acolo?
Alina: deocamdata nu stiu :))
Catalin: pai de ce te-ai inscris?
Alina: din mai multe motive
Catalin: care
Alina: de ex
Alina: sa cunosc oameni destepti, sa pot calatori cu programul ala al lor in tarile incare are mensa filiale
Catalin: ce program al lor?
Alina: e o oganizatie f faina
Alina: Mensa este în primul rând o organizatie voluntara orientata spre satisfacerea nevoilor intelectuale ale membrilor sai. Acestia au deseori opinii si interese foarte variate – de aceea în fiecare filiala nationala exista asa-numitele SIGs (Special Interest Groups), care reunesc membrii cu interese similare. Orice membru este liber sa intre într-un astfel de grup sau chiar sa fondeze unul nou - membrii din România care au o astfel de initiativa sunt rugati sa ne contacteze . Se editeaza reviste periodice în care fiecare membru poate sa îsi expuna propriile opinii, sa propuna diverse jocuri logice etc. Pe lânga partea serioasa de cercetari în domeniul inteligentei, un accent deosebit este pus pe partea sociala. Se organizeaza multe petreceri, reuniuni informale si excursii pentru a încuraja me
Alina: pentru a încuraja membrii sa intre în contact; de asemenea exista un serviciu SIGHT (Service, Assistance and Hospitality to Travelers), la care pot apela membrii care calatoresc în cele peste 100 de tari unde exista filiale Mensa. In Romania organizatia inca nu are statutul de filiala.
Catalin: aha
Catalin: deci nu faci nimic
Alina: stii, au programe de dezvoltate /cercetare pentru copii :)
Catalin: ce programe?
Alina: o sa aflu
Alina: nu stiu inca tot
Alina: abia m-am inscris
Catalin: aha
Catalin: nici eu nu stiu inca tot
Catalin: dar nici nu m-am inscris
Alina: :))
Alina: ce rau esti
Alina: ma rog
Alina: eu sunt asa un pic happy ca am trecut testul
Alina: a fost mai usor decat ma asteptam
Catalin: de ce, aveai nevoie de confirmari externe ca esti desteapta?
Alina: :))
Alina: nu stiu, poate
Catalin: cred ca cel mai bun test pe care il poate da mensa
Catalin: este sa nu vrei sa intri in mensa
Alina: de ce ?
Catalin: pentru ca daca nu vrei sa intri inseamna ca esti suficient de increzator in propria ta inteligenta
Catalin: si nu ai nevoie de confirmari de la autoritati vide de autoritate
Alina: nu e chiar asa
Alina: pentru ca stiu ce rezultate obtin cand ma concentrez la teste
Alina: si sincera sa fiu ma sperie asta uneori
Alina: in fine...
Alina: tu de ex nu te simti neinteles de majoritatea oamenilor?
Catalin: ba da
Catalin: sigur
Alina: pai si nu ar fi mai fain sa dai peste oameni care te pot intelege?
Catalin: pai incerc sa dau
Catalin: peste astfel de oameni
Alina: stii, grupul ala de care zici tu nu e pentru cei care sunt membri, ci pt cei care ar vrea asa devina in principiu
Alina: grupul de yahoo mensa e unul privat
Alina: pai si atunci de ce sa nu te inscrii si tu in mensa?
Alina: in definitiv...
Catalin: din acelasi motiv pentru care nu ma inscriu in asociatia alcoolicilor anonimi
Alina: !?!?!
Alina: tu nu esti alcoolic
Catalin: exact!
Alina: NU?
Alina: mensa este o organizatie formata din oameni care au IQ in primi 2%
Alina: cred ca tu il ai
Alina: adica din ce mi-ai spus tu :p
Catalin: este formata din oameni care incearca sa fie in primii 2%
Alina: nu
Catalin: la fel cum AA e formata din oameni care incearca sa nu bea
Alina: grupul ala de care zici tu
Alina: ala da
Alina: dar in mensa nu intra oricine
Alina: adica tu vrei sa spui ca eu nu as fi?
Catalin: habar nu am
Catalin: cum esti tu
Alina: ....
Alina: ma crezi wannabe?
Catalin: ai zis ca esti happy ca ai trecut testul
Alina: pai si?
Alina: ce e anormal in asta
Alina: pt mine asta a explicat foarte multe lucruri
Alina: tu nu te simti bine cand ti se confirma o calitate pe care o ai?
Alina: de ex
Alina: e evident ca joci bine bridge
Alina: dar nu te bucuri cand mai castigi unconcurs?
Catalin: sigur
Catalin: dar asta nu a fost un concurs
Catalin: nu ai castigat nimic
Catalin: ce ti se pare ca ai castigat?
Alina: am castigat dreptul e a fi membru
Alina: mi s-a confirmat
Alina: ca sunt
Catalin: intr-o organizatie de oameni care nu fac nimic
Alina: asta ramane de vazut
Alina: din punctul meu de vedere e un merit
Catalin: o analogie mai potrivita ar fi "e ca si cum eu as fi happy ca m-am inscris la un concurs"
Alina: nu
Alina: desi poate exista si asa ceva, dar nu sunt de acord cu analogia
Alina: e un test pe care l-am trecut
Alina: spre deosebire de altii
Catalin: stii pe cineva care nu l-a trecut?
Alina: da
Catalin: cine?
Alina: nu conteaza
Alina: stiu
Alina: si l-a dat de cel putin 2 ori
Catalin: si de ce crezi ca l-a dat?
Catalin: de 2 ori
Alina: pentru ca prima data i-au zis ca e foarte aproape si sa-l repete, ca poate a fost ceva de moment..o lipsa de concentrare ceva
Alina: sincera sa fiu ma mir ca l-a picat
Alina: dar
Alina: vezi?
Catalin: e foarte aproape sa fie in cei 2%?
Alina: da
Catalin: asta i-au zis?
Catalin: poate era in 3%
Alina: ceva de genul
Alina: poate
Catalin: poate si tu esti in 3% dar te-ai concentrat mai bine
Alina: nu cred
Catalin: de ce nu?
Alina: pentru ca am multe teste luate cu punctaj f mare
Catalin: teste de inteligenta?
Alina: da
Catalin: ce punctaj aveai?
Alina: cred ca ti-am mai zis
Alina: 140-160
Alina: cam in marja asta
Catalin: pe alea de pe facebook le-ai facut? :-?
Alina: la alea de pe facebook ma mir ca am luat asa de putin
Catalin: aha
Alina: eram cu gandul in alta parte...
Alina: atunci
Alina: oricum
Catalin: poate esti in primii 1% din lume si in primii 20% de pe facebook
Alina: de ce esti ironic
Alina: untest de iq sa da in anumite conditii
Alina: nu in timp ce te joci cu pisica, esti nemancata la ora 4 dupamasa si te gandesti la ...prieten
Catalin: da
Alina: eu eram in pijama si m-au depuncat pt ca nu m-am incadrat in timp
Catalin: te-au depunctat si pt ca erai in pijama?
Alina: sunt sigura ca daca l-as mai da o data, dar nu imediat dupa ce m-am trezit din somn si nu in timp ce vb cu vreo 3 pers in paralel pe mess si ma intrerup, atunci as lua punctaj mult mai mare
Alina: stii ceva
Alina: n-ai decat sa crezi ce vrei
Alina: vad ca nu mai esti constructiv
Alina: nu cred ca trebuie sa-ti demonstrez tie sau altcuiva capacitatile mele intelectuale
Catalin: important nu este sa credem ce vrem
Alina: pentru mine trecerea testului e o veste buna
Alina: daca te bucuri pentu mine bine, daca nu, treaba ta
Catalin: ci ca ceea ce vrem sa credem sa vrem sa credem din motivele potrivite
Catalin: tu din ce motive crezi ca e relevant testul mensa?
Alina: si ce stii tu de motivatiile mele?
Alina: in primul rand pentru ca e dat in conditii corecte
Catalin: in ce conditii l-ai dat?
Alina: pe facebook poti sa trisezi
Alina: ca de examen
Alina: intr-o sala
Catalin: ai fost intr-o sala?
Catalin: serios?
Alina: da
Catalin: unde?
Alina: ce conteaza asta?
Catalin: eram curios
Alina: a
Alina: undeva in zona tei
Catalin: si erati mai multi?
Catalin: era ca un examen?
Alina: da
Alina: s-a dat chiar in doua transe
Alina: pt ca era prea mica sala sa incapem toti
Catalin: da
Catalin: cred ca sunt multi oameni in primii 2%
Alina: sunt exact 2%
Alina: doar ca testul il pot da toti
Alina: adica si ceilati 98%
Catalin: si e posibil sa-l si ia
Alina: da
Alina: il iau 2%
Alina: hai ca
Alina: am niste treaba
Catalin: serios? fix 2% il iau?
Alina: nu
Catalin: ma gandesc ca ar trebui sa il ia mai multi
Catalin: ca doar nu se prezinta decat aia care cred ca au o sansa
Alina: nu fix
Alina: nu mai face pe desteptul :p
Alina: nu-i nevoie
Catalin: daca voiam sa fac pe desteptul
Catalin: existau alte metode
Catalin: obiective
Catalin: de a stabili asta
Catalin: nu?
Alina: nu cred ca mai trebuie sa-mi demontrezi mie ca esti destept
Alina: stiu deja asta
Alina: poate ar fi cazul sa-mi demonstrezi ca nu esti ranchinos
Catalin: ranchiunos?
Alina: da :)
Catalin: pt ce sa fiu ranchiunos?
Alina: pai asta ma intrebam si eu
Catalin: pai nu stiu
Catalin: tu ce teorii ai?
Alina: :))
Alina: n-am!
Alina: te intreb
Alina: nu fac supozitii
Catalin: pai ai zis ca ar fi cazul sa iti demonstrez ca nu sunt ranchiunos
Catalin: de ce ai spus asta?
Alina: pai asa pari din atitudine
Alina: ironico-ranchiunos :D
Alina: esti sau nu?
Catalin: nu sunt
Alina: bravo
Catalin: sa stii ca asta nu e o demonstratie
Alina: ca nu ti-ar sta bine
Catalin: doar am afirmat ca nu sunt
Alina: pai tocmai
Catalin: pe de alta parte
Catalin: ma gandesc ca ai criterii laxe pt ceea ce constituie o demonstratie
Alina: am zis bravo ca nu ti-ar sta bine, deci am folosit conditional-optativul, ceea ce inseamna ca nu mi-ai demonstrat
Alina: cine pe cine judeca?
Catalin: pot sa pun aceasta discutie pe blogul meu? (iti inlocuiesc numele)
Alina: ce??!?!
Alina: ai blog?
Alina: de ce sa pui?
Alina: ok din partea mea

joi, 30 aprilie 2009

Revista facultatii de sociologie - recenzie (2)

De la ultima recenzie, am asteptat cu sufletul la gura noi aparitii ale revistei de sociologie. Si iata ca asteptarile nu au fost in van. Revista facultatii revine intr-un nou format: Social times.

Suntem avertizati, inca de la inceput, ca "aparentele inseala[sic!]". Totul bine si frumos dar... care e legatura? sa fie, oare, o referinta catre imaginatia sociologica? Probabil o chestie de marketing, trecem mai departe.

Citind editorialul, simt ca nu am scris in van recenzia anterioara si ca au existat oameni care m-au luat in serios. Oana ne anunta ca revista si-a modificat tonul romantic si a trecut la informatii utile si la cercetari facute "despre si cu studenti".

Trec direct la subiectul interesant pentru mine, cercetarile facute de studenti. Uitandu-ma la cuprins, vad cateva titluri candidate la acest statut: "Fight Club Meets E. Goffman", "Social club versus Cantina de la drept" si "Telefonul mobil... ...cel mai bun prieten al omului".

Ca si data trecuta, cele mai promitatoare mai intai: Goffman. Hopa, e in engleza! Clar trebuie sa fie ceva interesant! Articolul incepe cu o prezentare a ideilor lui Goffman, apoi cu o prezentare a filmului Fight Club. In final, concluzia: Besides from ilustrating actions and processes found in the book, the movie also brings about a less developed ideea in The Presentation of Self in Everyday life, the multiple personality problem, or the Dissociative Identity Disorder (DID). Hmm, deci Goffman despre asta vorbeste? despre DID? eu aveam impresia ca ne zice despre cu totul altceva, despre cum oamenii sunt actori in viata de zi cu zi, oamenii normali, nu cei cu... disorders. Oare Diana ce text al lui Goffman o avea in minte?

Dezamagit, trec la dezbaterea aprinsa "cantina de la drept sau clubul social"? Observam inca de la inceput ca Liliana nu doreste sa mentina o atitudine de observator neutru. Cantina de la drept e scrisa cu rosu, culoare antagonizanta, in timp ce clubul social e cu albastru. Dar sa nu judecam prea repede, ci sa analizam argumentele:
1. Argumentul spatio-temporal: "Pana la Social Club fac un minut. Pana la cantina de la Drept fac 10 minute". Argument imbatabil, in sine... doar ca, daca sunt deja la Drept, s-ar putea sa fac 1 minut pana in cantina de la Drept si 10 minute pana in Social.
2. Argumentul social: "la Drept e galagie si inghesuiala"; eliptic fiind, argumentul ne sugereaza ca la Social ar fi liniste si putina lume. Dar sa fie chiar asa? poate o formulare explicita ne-ar fi scapat de ambiguitate.
3. Argumentul interactionist: "O diferenta majora intre Social Club si cantina de la Drept este ca la aceasta din urma poti lua pranzul fara a interactiona deloc". O mica flotare logica: daca acceptam premisele argumentului social, ar trebui sa rezulte ca exista o cantitate mult mai mare de interactiune la Drept decat in Social.
Deci, ramane cum am stabilit... oricum, apreciem aici efortul sociologului de a interactiona cu mediul social. O bila alba Lilianei pentru ca a facut, totusi, munca de teren.

Sa mai citesc si articolul cu telefonul? deja nu mai am sperante... mai bine un eseu fotografic, parca am vazut ceva de genul asta la cuprins. Dana alege sa ne prezinte o problema sociala care are "cea mai mare amploare in zonele intens circulate". E vorba despre... gumele de mestecat, desigur. Daca pozele sunt inexpresive si plictisitoare, comentariile sunt, in schimb, inepte. My favorite: "Am observat ca locurile in care se gasesc gume de mestecat aruncate pe jos sunt foarte variate". Nimic nu-ti scapa, Dana!

Ca aparare, sunt sigur ca Revista de Sociologie ma va acuza de negativism. Si, dupa cum se spune in articolul "Specificul meseriei de asistent social", acesta este, aparent, o tulburare comportamentala!

luni, 6 aprilie 2009

Targul educatiei si mixul de marketing

In weekend-ul care tocmai s-a terminat a fost Targul Educatiei 2009. Ca un tanar vesnic pasionat de educatie ce sunt, am indraznit sa pasesc pe holurile Facultatii de Drept sambata cu scopul de a arunca o privire critica dar binevoitoare asupra participantilor. Daca ar fi sa descriu intr-un singur cuvant acest eveniment, as spune kitsch.

M-am oprit mai intai la facultatea mea de suflet, sociologia. Fusesem deja amenintat ca se lasa cu spectacol. Si spectacol era! In sensul ca muzica (populara, etno...) era data la maxim, acoperind programele cultural-artistice ale facultatilor vecine, si niste tinere studente cu parul padure incinsesera o hora, claustrate fiind de holul facultatii de drept. Sociologii purtau o uniforma alba pe care era scrisa adresa facultatii de sociologie precum si mesajul pozitiv "Add to favorites". Catchy si inventiv, nu?

Unul dintre organizatori ii roaga pe sociologi sa dea putin muzica mai incet deoarece deranjeaza lumea din jur. Oare sunt singurul care a vazut poezia in acest gest? "sociologii ii deranjeaza pe cei din jur"... in fine, indraznesc sa ma apropii si incep sa vorbesc cu fostii mei colegi. Observ ca toti purtau la piept o insigna cu ":-)". Curios si critic din fire, ma interesez asupra semnificatiei smiley-ului in contextul facultatii. Mi se raspunde ca e o "chestie de marketing". Ideea targului e sa convingi potentiali studenti sa vina la sociologie. Si ":-)", stim cu totii, vinde. Ok, zic, dar... vi se pare ca Romania e intr-o stare buna la ora actuala? sociologii romani au de ce sa fie zambitori? sau lupta din greu cu problemele sociale... Mi se raspunde bland si profesoral ca smiley-ul nu inseamna ca sociologul e fericit. Ci chiar este doar un instrument de marketing! Nervos putin, imi exprim parerea ca poate exista o doza de nesinceritate in mesaj. Daca sociologul nu e happy de ce i se promoveaza imaginea prin smiley face? Nu este ca si cum ai vrea sa vinzi o lamaie spunand ca este dulce? Colegul sociolog care, intre timp, preluase rolul de lider informal al grupului se gandeste putin si se declara in dezacord cu analogia mea. Argumentul sau: smiley-ul e acolo doar ca sa atraga atentia oamenilor. Oricum ei nu prea stiu cum e cu sociologia. Multi n-au facut nici in liceu. Si atunci le punem un smiley ca sa fie atrasi la inceput. Si dup-aia, in timp, afla ei ce inseamna sociologie cu adevarat.

Lamurit fiind despre sociologie, ma indrept spre unii dintre vecini, filosofii. O tanara domnisoara tipa cu voce stridenta (si acum o puteam si auzi deoarece muzica de la socio fusese oprita): "VINO LA FILOSOFIE SA SALVEZI O ROMANIEEEEEE" si "HAIDE NU FI IGNORANT SI OPRESTE-TE LA STAND". Nevrand sa par ignorant, m-am oprit la stand unde o alta domnisoara studenta mi-a inmanat zambitoare o brosurica. Pe ea Kant, Heidegger si Popper impodobiti cu motive postmoderne. Kant era un pachet de Kent, Heidegger o sticla de Heineken si Popper niste artificii. Mesajul pare clar: filosofia = bautura + tigari + distractie. Nevrand sa intru intr-o dezbatere despre meta-limbaj, am zis sa dau tinerilor filosofi o sansa si am intrebat-o pe fetita cu brosurica: "nu te supara, de Kant si Heidegger am auzit, dar Popper cine a fost?". Chipul angelic imi raspunde surazand: "a fost un sustinator al societatii deschise".

Mirarea filosofica imi este intrerupta de un student aflat in posesie de portavoce: "STAAANDUL 30, STAAANDUL 30... FACULTATEA DE CHIMIEEEEEE... STANDUL 30". Punandu-mi clorura de sodiu pe rana, ma indrept infrigurat spre standul 30. Acolo canta pasarea Phoenix si se fac reactii chimice! Sounds like fun! Dar bonusul cel mare era tabelul lui Mendeleev... pe care tronau Harry Potter si Sirius Black. Titlul tabelului era "descopera piatra filosofala la chimie!". Si iata cum li se da dreptate si relativistilor postmoderni: alchimia si chimia se recombina armonios intr-o singura disciplina sub bagheta magica a literaturii de specialitate.

In concluzie, un singur lucru a lipsit de la targul educatiei: SEMINTE BUNE, BAIETI!

marți, 31 martie 2009

Cat de sceptici sunt scepticii?

Am primit astazi pe email un ghid al scepticului. Se cheama "What Do I Do Next". Pe mine titlul asta ma sperie putin. Din postura de sceptic se presupune ca gandesti singur si, folosind ratiunea, cerul instelat de deasupra ta si legea morala din tine te duc la concluzii bune despre ceea ce trebuie sa faci in viata. Si atunci nu e o contradictie in termeni sa existe un ghid in care sa iti spuna ALTII ce trebuie sa faci tu ca sceptic?

Dar sa nu judecam prea aspru plecand de la titlu. Sa vedem ce contine un astfel de ghid. Spre norocul nostru, exista o sectiune "how to read this document". Stati putin, cum adica "how to read this document"? Adica eu ca sceptic nu ma descurc sa citesc un astfel de document? nu imi este rationalitatea suficienta? ok... trecem si peste asta. Sa luam punct cu punct sugestiile (nu pe toate, doar cele care sunt chiar silly):

SUPPORT MAJOR SKEPTICAL ORGANIZATIONS
Hmm, adica eu ca sceptic primul lucru pe care ar trebui sa-l fac este sa dau bani... altor sceptici. Unde am mai auzit eu chestia asta? Ah, da, stiu! Organizatiile religioase iti zic la fel. Vrei sa fii o persoana religioasa? e ok, te sustinem in demersul tau... dar trebuie sa dai ceva banuti altor persoane religioase cu mai multa putere decat tine.

LEARN & COMMUNICATE - Know your stuff! Follow the skeptical literature, and the paranormal literature. (sublinierea lor)
Deci ca sa fiu un sceptic trebuie sa citesc ce scriu alti sceptici. Unde am mai auzit asta? Ah, desigur... nu poti sa fii crestin fara sa citesti Biblia. Nu poti sa fii martor al lui Iehova fara sa citesti Watchtower. Si asa mai departe. Altfel spus, nu poti sa fii parte a comunitatii fara sa citesti doctrina de specialitate. Cine nu se incadreaza in stereotipurile culturale e exclus. Totusi, un punct interesant la sceptici: se uita si la ceilalti. Nu poti sa fii sceptic daca nu esti, spre exemplu, pasionat de a merge la "psychic fairs". Trebuie neaparat sa asculti toate tampeniile altora inainte sa poti contracara cu tampeniile tale!

LOCAL ORGANIZING (& FUN)
If your city or region has no local skeptics group, start one. This could be a serious activist organization, something as loose and fun as a local “Skeptics in the Pub”

Da, sigur, scepticii la o bere. Face sens! Unde altundeva poti fi mai rational decat atunci cand iesi la baut cu baietii?! Parca si vad discutiile asociate: "Oare aceasta bere exista cu adevarat sau e doar o iluzie a intelectului meu? *HIC*"; "Amice, exista un principiu de incertitudine asociat acestei intrebari! Cu cat e berea mai goala cu atat e intelectul tau mai putin in masura sa analizeze cantitatea" Si asa mai departe.

INTERACT WITH MEDIA
Evident, niciun sceptic nu e sceptic daca nu e vedeta la TV!

Ce e mai interesant este ca scepticii cand cer justificari altora vor mereu surse curate, stiintifice, peer-reviewed si niciodata nu accepta referinte din media. Totusi, n-am vazut nicaieri in acest ghid un indemn de a face stiinta si de a publica cercetari in reviste de specialitate! In schimb, pare ok interactiunea cu media...

POLITICAL ACTION
Make friends with politicians.

De altfel politicienii, fiind prin excelenta un aliat natural al scepticului din cauza spiritului lor critic si a coloanei vertebrale, fac tot posibilul pentru a promova stiinta si pentru a minimiza influenta obscurantismului religios!

FILM & VIDEO
Start your own public access or YouTube-based TV series.

Caci ce poate avea o credibilitate mai mare decat adolescentul care face filmulete pe youtube pe teme de interes general cum ar fi "Americanii n-au ajuns pe Luna niciodata" sau "9/11 e o conspiratie"... (preventiv, pentru a 243a persoana care vrea sa imi argumenteze teoria conspiratiei: turnurile nu ar cadea mai repede daca ar exploda decat daca nu. it's not how gravity works!!)

PERSONAL RELATIONSHIPS
Wear your skepticism.

Da, e sexy sa fii sceptic! Chicks love it! Mai putin religious chicks... dar cui ii pasa de ele anyway? :))


Concluzie: daca acest articol e scris de sceptici pentru sceptici, il deplang. Si ii deplang si pe autori care, sunt convins, in viata de zi cu zi sunt niste oameni perfect sanatosi mental care nu ar tine cont de prostiile scrise intr-un astfel de articol. Daca eu as fi anti-sceptic, as avea suficient material ca sa demolez ideea de comunitate a scepticilor. Cum nu sunt anti-sceptic ci un sceptic eu insumi, ma multumesc sa-mi trag tovaraseste colegii de urechi si sa le urez Happy Darwin year!.

luni, 23 martie 2009

Earth Hour is bullshit

"Tu ce faci de Earth Hour?"
"Incerc sa nu gandesc pentru ca imi consuma curent creierul."

Niste minti foarte luminate s-au gandit ele ca e bine sa inventeze conceptul de "earth hour": pe 28 martie la 20:30 cica ar trebui sa inchidem toate luminile din casa, tot ce e pe baza de curent si sa tragem un semnal de alarma asupra efectelor omului asupra climei facand tot felul de chestii "naturale" cum ar fi mersul pe bicicleta, o cina romantica, mersul in piata constitutiei la un concert unplugged etc.

Mesajul, ni se spune, e mai mult simbolic. Nu se asteapta nimeni sa reducem prea mult consumul resurselor cu aceasta manevra. Dar daca acest consum ar creste ca urmare a actiunii acesteia? Ar mai fi valoarea ei simbolica la fel de importanta? Sau ati prefera sa faceti ceea ce faceti in mod obisnuit?

As vrea sa propun un argument in sprijinul tezei "Earth Hour va duce la cresterea consumului de resurse pe termen lung":

Este clar ca, pe moment, consumul electric va inregistra o scadere. Dar ce se intampla cu oamenii care au o treaba de la 8:30 la 9:30 si acea treaba necesita curent? evident, ei nu vor renunta la ea, ci fie o vor face putin inainte sau putin dupa. Deci vor consuma curentul pe care in mod normal il consumau de la 8:30 la 9:30 fie putin inainte de 8:30, fie dupa 9:30. Daca am face un grafic al consumului de energie am vedea ca, pentru "groapa" dintre 8:30 si 9:30 vom fi inregistrat si cresteri semnificative de consum inainte de 8:30 si dupa 9:30. In fapt real, consumul nostrul pe o zi va fi fost exact acelasi.

As putea sa opresc rationamentul aici si sa ma multumesc cu teza "efectul Earth Hour este nul" dar de ce sa nu mergem mai departe? ce credeti ca vor face oamenii intre 20:30 si 21:30 dupa ce sting luminile? eu zic ca cei mai multi, in masura in care au ocazia, vor face sex. E comod, e confortabil, e cu lumina stinsa, e natural. Ca atare, daca ne vom uita 9 luni de-acum incolo vom observa un salt la natalitate corespunzator cu 28 martie 2009. Asta inseamna ca efectul pe termen lung al lui Earth Hour va fi o crestere a consumului de resurse pentru ca va duce la aparitia unui surplus de fiinte umane devoratoare de resurse.

Mi se pare extrem de distractiv videoclipul acesta care promoveaza Earth Hour folosindu-se de oameni de televiziune! Face sens, nu? oamenii din televiziune ne incurajeaza sincer, fara ganduri ascunse, sa stingem aparatura din casa.