Arme de foc vs crime

Din cand in cand, in America un scolar se trezeste cu o pusca in mana si incepe sa traga pe unde vede cu ochii. Imediat toata tara vuieste despre cum e posibil asa ceva si cum poate acel tanar sa puna mana pe o arma capabila de a cauza un astfel de masacru. Se face un panel de experti, se discuta, apar propuneri de legi, apar hill-billies indragostiti de pistoalele lor si de nu-stiu-ce amendament din constitutie si tipa in gura mare sa nu cumva sa le ia cineva armele. Incet-incet, subiectul iese dintre stiri si devina o statistica... pana la urmatorul masacru...

Desi nu-mi imaginam ca voi ajunge vreodata sa apar o pozitie a dreptei americane, iata ca nu pot sa nu observ ca in acest caz au perfecta dreptate: problema nu este faptul ca americanii au acces nerestrictionat la arme. Pentru a vedea de ce, este suficient sa studiem un tabel de corelatie intre doua variabile: numarul de morti cauzate de arme de foc la suta de mii de locuitori, respectiv numarul de arme la suta de rezidenti. Iata cum arata datele:

Country	Firearm deaths	Guns per 100 residents
El Salvador	50.36	5.8
Jamaica	47.44	8.1
Honduras	46.7	6.2
Guatemala	38.52	13.1
Swaziland	37.16	6.4
Colombia	28.11	5.9
Brazil	19.01	8
Panama	12.92	21.7
Mexico	11.14	15
Philippines	9.46	4.7
South Africa	9.41	12.7
United States	9	88.8
Montenegro	8.55	23.1
Paraguay	7.35	17
Nicaragua	7.14	7.7
Switzerland	6.4	45.7
Argentina	5.65	10.2
Canada	4.78	30.8
Zimbabwe	4.75	4.6
Serbia	3.9	58.2
Finland	3.64	32
Costa Rica	3.32	9.9
Uruguay	3.24	31.8
Croatia	3.01	21.7
Barbados	3	7.8
France	3	31.2
Austria	2.94	30.4
New Zealand	2.66	22.6
Estonia	2.54	9.2
Slovenia	2.44	13.5
Belgium	2.43	17.2
Malta	2.16	11.9
Peru	1.87	18.8
Israel	1.86	7.3
Republic of Macedonia	1.04	24.1
Luxembourg	1.81	15.3
Norway	1.78	11
Portugal	1.77	8.5
Czech Republic	1.76	16.3
Slovakia	1.75	8.3
Lithuania	1.61	0.7
Georgia	1.54	7.3
Greece	1.5	22.5
Sweden	1.47	31.6
Denmark	1.45	12
Latvia	1.43	19
Bulgaria	1.35	6.2
Italy	1.28	11.9
Kuwait	1.25	24.8
Iceland	1.25	30.3
Germany	1.1	30.3
Moldova	1.04	7.1
Australia	1.05	15
Ireland	1.03	8.6
Kyrgyzstan	1.01	0.9
India	0.93	4.2
Hungary	0.85	5.5
Cyprus	0.83	36.4
Uzbekistan	0.68	1.5
Spain	0.63	10.4
Netherlands	0.46	3.9
Taiwan	0.42	4.6
Belarus	0.38	7.3
Ukraine	0.35	6.6
United Kingdom	0.25	6.2
Poland	0.26	1.3
Singapore	0.24	0.5
Romania	0.2	0.7
Mauritius	0.19	14.7
Qatar	0.18	19.2
South Korea	0.13	1.1
Japan	0.07	0.6
Azerbaijan	0.07	3.5
Chile	0.06	10.7

Sursele datelor:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_firearm-related_death_rate
http://en.wikipedia.org/wiki/Gun_ownership_rate

Coeficientul de corelatie este -0.07. Ce inseamna asta? inseamna ca nu exista nicio relatie relevanta intre aceste doua variabile. Numarul de crime si numarul de arme din tara nu coreleaza (coreleaza putin in sens negativ, adica acolo unde-s mai putine arme sunt un pic mai multe crime). Deci daca cineva vrea sa rezolve problema crimelor violente, ar face bine sa caute cauze reale, cauze socio-economice. O posesie redusa a instrumentelor de comitere a crimei nu aduce niciun plus de siguranta. Americanii au mai trecut candva printr-un experiment social de interdictie pe scara larga a consumului de alcool. Sigur ca nu a scazut consumul de alcool, ci doar s-a creat o patura de producatori si distribuitori care actionau in afara legii. La fel se intampla cu drogurile astazi. La fel s-ar intampla cu armele.

Minciuna zilei: 8 milioane vs 5 milioane

Se tot vehiculeaza prin presa calculul urmator: Basescu a fost ales cu 5 milioane de voturi si acum 8 milioane de oameni sunt impotriva lui. De aici ar trebui sa deducem cumva ca 3 milioane de oameni si-au schimbat parerea legat de presedintele Romaniei in perioada dintre alegeri si referendum. Adica daca am trage un pic de numere, aproape am putea sa spunem dublu. Deci frumos si moral ar fi sa-i consideram invingatori pe Ponta si Antonescu si Basescu sa-si dea demisia.

Nu trebuie sa fii matematician ca Nicusor Dan ca sa-ti dai seama ca voturile pentru nu se compara cu voturile impotriva, ci se aduna si suma lor trebuie sa dea un numar fix, anume prezenta la vot. Ce putem compara este cati au votat impotriva lui Basescu in 2009 fata cati au votat impotriva lui ieri.

Iata rezultatele din primul tur de alegeri prezidentiale din 2009 (fara Traian Basescu):

Geoana	3027838
Antonescu	1945831
Vadim	540380
Kelemen	372764
Oprescu	309764
Becali	186390
Cernea	60539
Rotaru	43684
Manole	34189
Iane	22515
Potirca	21306
Total	6565200

Sursa: BEC

Cati au votat impotriva presedintelui ieri?

87,55% din 46,13% din 18 milioane (Sursa: Realitatea)

0.8755*0.4613*18000000 ~ 7270000

Diferenta reala, numarul corect de voturi pierdute de Traian Basescu din 2009 pana astazi, in conditiile in care Romania a trecut printr-o criza si s-au luat masuri drastice, este de 7 sute de mii, nu 3 milioane.

Eu sunt (tot) cu Basescu

Draga Anonim (26 ianuarie 2012),

Imi spuneai cand eu eram cu Basescu asta iarna asa: "CEEA CE NU PRICEP EU E CUM DE LASA PE TOTI RETARZII SA PUBLICE NISTE MIZERII PE BLOG". Fara indoiala aveai in vedere indrazneala mea de a face misto de fetele cu dantura perfecta sustinatoare vivace ale democratiei de la distanta. Probabil te-a deranjat si stilul acid, cinic, ca si cum tu ai avea o suferinta adanca pe care Lazar in loc sa ti-o aline o foloseste impotriva ta. Mai departe imi spuneai: "POATE CA DE ACEEA NE-AR TREBUI O DICTATURA, SA FIE IMPUSCATI IN PRIMUL RAND AVORTONI CA TINE".

Visul tau este pe cale sa se implineasca: ai sansa unica la referendum sa dai frau liber idioteniei care iti anima discursul si sa votezi pentru distrugerea statului roman. Ai sansa la referendum sa spui "Ponta, da-mi dictatura pe care mi-o doresc! Darama cu incredere toate institutiile politice, interzice retarzilor sa-si publice mizeriile pe blog si, daca se poate, la sfarsit, poate-l impusti si pe avortonul de Lazar".

Te saluta cu cele mai bune ganduri, pana cand cenzura il va obliga sa isi ascunda identitatea si sa devina la fel de Anonim pe cat ai fost tu,
Catalin

---

P.S. O intrebare pentru cei care au iesit in piata atunci, care ies in piata si acum banuiesc, au iesit in piata pentru Nicusor Dan, si pentru Rosia Montana, au iesit in strada pentru "copulare nu poluare", si vor iesi in strada si pentru balenele albastre atunci cand va fi cazul: ce te faci cand, tot cerand sa se dea jos diversi, ajungi pana la urma la vot pe 15 iulie cu alegerea "vreau sa-l dau jos pe Basescu si sa transform Romania intr-un stat absolutist condus de tanarul dar ambitiosul Ponta", respectiv "iubesc democratia, ca orice fata cu dantura perfecta si inimioara roz pe hartiuta, si sunt gata sa respect valorile ei chiar si atunci cand nu sunt de acord cu cei care ma conduc"?

E simplu sa iubesti democratia atunci cand cel care o ameninta este impotriva ta. Sunt curios cum va rezista iubirea asta atunci cand inamicul este cel care striga "Jos Basescu!" cot la cot cu tine, care este gata sa iti dea tot ce iti doresti mai mult cu un singur amendament: daca dup-aia cumva nu-ti convine unde se ajunge, se va gasi usor un miner care sa se aseze cu tine la o masa rotunda si sa poarte o dezbatere rationala pana cand te vei lasa convins.

Cum mai sunt romanii

Poate ati auzit de campania romanii sunt destepti. Daca nu, ideea de baza este in felul urmator:

1. Romanii sunt destepti (asta se stie)
2. Romanii nu sunt perceputi ca destepti.
3. Daca niste romani pun mana de la mana si tasteaza pe Google de suficiente ori "romanii sunt destepti", atunci cineva undeva o sa inteleaga asta si o sa ne scape definitiv de frustrarile intelectuale.

Daca deja simtiti ca ceva este in neregula, inseamna ca sunteti printre acei romani targetati. Pana la urma, aceasta este o campanie fascinanta care a cucerit, prin absurdul ei, inimile a milioane de romani a caror existenta doreste sa o renege.

In primul rand, conform studiilor, romanii sunt mai prosti decat europenii si americanii, in ciuda parerii bune pe care o avem despre natiunea noastra minunata. A se vedea, spre exemplu, cercetarea STISOC realizata in cadrul Facultatii de Sociologie care si-a propus sa masoare unde se situeaza romanii in raport cu ceilalti din punct de vedere intelectual. Nu are rost sa umblam cu zaharelul, suntem mai prosti in medie. Asta nu inseamna ca romanii sunt prosti, exista romani foarte inteligenti, doar ca procentual mai putini decat cei foarte inteligenti din alte parti.

Daca vrem sa scapam de prostie, solutia este o educatie mai buna, nu exista scurtaturi de genul 'hai sa cautam pe google si sa ne prefacem ca e asa'. Ba chiar acest slacktivism are o influenta nefasta pentru ca in loc sa facem ceva ca sa fim mai putin prosti, ne ocupam timpul cu o actiune mecanica care nu ne face cu nimic mai destepti.

In plus, simplul fapt ca cineva cauta pe Google ceva nu afecteaza decat marginal cautarile celorlalti. Google, spre deosebire de unii romani, este destul de inteligent incat sa isi adapteze atat hint-urile cat si rezultatele afisate in functie de istoria de cautare a utilizatorului. Daca cineva cauta "romanii sunt destepti" nu va schimba fundamental cautarile celorlalti, ci mai mult pe ale sale.

Experienta ne invata, insa, ca argumentele rationale au prea putin efect atunci cand exista campanii de masa pe Internet. Asa ca am gasit o solutie alternativa prin care putem combate campania "romanii sunt destepti". Daca am reusi sa facem la fel de multe cautari pentru "romanii sunt prosti" pe cat au reusit ei sa faca pentru "romanii sunt destepti" pana si cei mai putin inteligenti romani ar trebui sa inteleaga cat e de absurd demersul acesta.

In consecinta, iata metoda mea de a combate prostia din Romania:

1. Accesati adresa aceasta in browserul vostru preferat.
2. Cititi o carte pentru o ora, doua, trei, poate chiar o zi intreaga.
3. Reveniti la browser.
4. Romanii vor fi cu putin mai inteligenti.

Intre timp pagina pe care ati accesat-o va fi cautat de multe ori la intamplare pe Google, unul dintre textele "romanii sunt prosti", "romanians are stupid" si "les roumains sont stupides". Aparent cine a inventat campania romanii sunt destepti s-a gandit ca este o ide buna sa targeteze aceste 3 limbi.

Purcedeti! Avem de recuperat vreo 700000 de clickuri ale imbecililor!

Sfantul Nicolae si alte mituri urbane

Va propun spre analiza mesajul politic al lui Nicusor Dan:

Nicusor Dan face o observatie de finete: suma preturilor produselor luate separat este mai mare decat pretul produsului final (desi, paradoxal, acesta contine toate acele preturi plus manopera plus profitul pe care un restaurant trebuie sa-l inregistreze intr-o economie capitalista).

Din pacate, poate pe Nicusor Dan il ajuta mai mult o facultate cu profil economic in loc de facultatea cu profil matematic din care a ramas, se pare, doar cu notiunea de adunare. In aroganta mea infinita de absolvent al aceleiasi facultati de matematica, imi permit sa ii explic unde este buba in rationament:

2 rosii + 4 castraveti + 1 ceapa + 1 ardei = 15 ron
insa
2000 r + 4000 c + 1000 c + 1000 a < 15000 ron

Daca restaurantul ar vinde o singura salata, ea ar costa sensibil mai mult de 15 ron. Restaurantul, insa, nu vinde o singura salata, vinde cateva mii de salate si face ceea ce se numeste economie de scala. Restaurantul isi permite sa delege achizitionarea materiei prime unor furnizori pe baza unui contract de lunga durata care asigura acestora un venit stabil si ii motiveaza sa reduca preturile. In acelasi timp, un intermediar care sta la taraba din piata nu are venit stabil, uneori vinde, alteori nu, uneori trebuie sa arunce produsele cumparate, alteori nu, uneori se duce pana la producator dar nu gaseste nimic de cumparat sa aduca in pietele din care Nicusor Dan vrea sa-l dea afara. Toate astea fara sa luam in calcul ca trebuie sa plateasca si o taxa catre cel care detine piata.

De ce daca nu mai vreau sa cumpar legume la suprapret rezulta ca ar trebui sa-l votez pe Nicusor Dan? Concluzia mai logica ar fi ca daca nu mai vreau sa cumpar legume la suprapret ar trebui sa-mi cumpar o salata de la restaurant! Poate motivul este programul sau complex prin care se angajeaza sa rezolve situatia:

1. Rascumpararea de catre Primarie a pietelor agroalimentare cedate; preturi accesibile pentru inchirierea tarabelor

   Deci care e ideea: eu, sa zicem, detin factorul de productie "piata". Eu castig de la intermediari suma X. Oare cati bani trebuie sa-mi dea mie Nicusor Dan ca sa ma convinga sa renunt la venitul meu fix si sa imi "rascumpere" piata? Oricat de putina economie ar sti domnul Nicusor Dan, trebuie sa inteleaga ca va plati (din banii publici) o suma comparabila. Deci in loc sa plateasca cei care cumpara din piete, adica oamenii, platesc cei care furnizeaza banii publici, adica oamenii.

2. Eliminarea intermediarilor din piete

   Interesant! Deci pana la urma Nicusor Dan planuieste o inclestare intre bratul ferm al jandarmilor si mana subtila a lui Adam Smith. Oare ce se intampla cu preturile atunci cand jandarmii intra in piata si reduc spre zero oferta de bunuri in conditiile in care cererea ramane relativ constanta?

3. Facilitarea transportului producatorilor din jurul Bucurestiului la pietele din Bucuresti

   Aceeasi buba economica prezenta la punctul 1. Ca sa facilitam transportul producatorilor va trebui sa introducem masini, dubite, autocare, autocamioane. Toate astea vor fi platite din banii publici, suportate de aceiasi oameni care suporta astazi pietele. Doar ca in loc sa foloseasca infrastructura de transport deja stabilita de intermediarii pe care vrea sa-i dea afara la pct 2, Nicusor Dan isi imagineaza ca e mai bine sa stearga totul cu buretele si sa faca de la zero.

Pentru toate acestea dar si pentru multe altele, NU votati Nicusor Dan! Nu intelege economia, nu intelege managementul, nu intelege cum ar trebui sa relationeze ca actor intr-o situatie sociala complexa. Va propun un slogan alternativ celui din poza:

Daca vrei sa cumperi o leguma gratis, VOTEAZA NICUSOR DAN!

Mars, democratie!

Dupa cum poate stiti, pe 6 mai a avut loc cel mai stupid mars pentru democratie din istoria Romaniei. Fara nicio platforma-program, fara nicio cerinta concreta, fara sa tina cont de schimbarea guvernului care a avut loc in aceeasi saptamana cu marsul, tinerii s-au intalnit, ca niste oameni frumosi care este, s-au luat mana de mana si au purces catre schimbarea societatii romanesti intr-una mai buna.

Daca as fi obligat sa generalizez nepermis si sa unesc toti participantii sub un singur epitet acesta ar fi ochelari-pe-cap-iste.

In primul rand, sa dam o definitie formala termenului: ochelaripecapistele sunt acele persoane, indiferent de sex, care isi poarta ochelarii de soare pe cap. Motivele pentru un astfel de gest pot varia dar sunt, de regula, cuprinse in urmatoarea lista:

1. este soare: ochelarii de soare au un rol functional de reducere a radiatiilor din spectrul vizibil imbunatatind experienta perceptiei luminoase la purtator
2. nu este soare: ochelarii au un rol functional in cazul in care soarele isi va face aparitia totusi, fara a impiedica pe moment perceptia luminoasa
3. este vant: ochelarii au un rol functional in fixarea parului
4. nu este vant: ochelarii au un rol functional in a permite tenului sa respire

Ochelaripecapista este ocazional acuzata in mod nejustificat de lipsa de profunzime emotionala, de dodecafonie vestimentara, de abuz de oja, precum si de o distrofie a capacitatii analitice. Studiile sociologice riguroase au marcat o asociere pozitiva intre ochelaripecapism si elemente care intra in definirea notiunii de pitzipoanca.

In continuare voi prezenta un esantion reprezentativ de participante la marsul pentru democratie:

• 
  Emotii la romana
• 
  Enigmatica prefata
• 
  Cand se-ntampla-o tragedie
• 
  Cand la mate dai de greu
• 
  Cand tii soarele in mana
• 
  Cu prietenii pe viata
• 
  Fiindca el te-a zarit
• 
  Impletind cu poezie
• 
  Legendar prometeu
• 
  Meleaguri noi
• 
  Oameni mari
• 
  Recreatia mare
• 
  E doar al meu
• 
  Incotro mergi?
• 
  Ursuletul
• 
  Un democrat

N.B: La acest album a colaborat cu generozitate site-ul de socializare facebook.

Fetelor, va multumim ca existati in viata noastra! Dupa cum am citit pe o pancarta la mars, democratia nu poate exista fara femei si, as completa eu, democratia nu ar fi la fel de cool fara ochelari pe cap.

Printi si cersetori

Am citit recent trei teze de doctorat care urmeaza sa fie sustinute public la Facultatea de Sociologie. M-au impresionat prin aspectul de referat (de proasta calitate) asa ca m-am gandit sa fac un experiment la care sper sa participati prin comentarii. Am ales 3 pasaje din lucrarile de doctorat precum si 3 pasaje din 3 referate marcate ca 'nivel Gimnaziu' pe www.referat.ro

Va invit sa incercati sa distingeti viitorii doctori in sociologie de tinerii absolventi de gimnaziu (desigur, fara a cauta textele pe google :-)):

1. Martiriul nu este un simplu act de eroism – care ar putea foarte bine sa aiba cauze omenesti. "El probeaza adevarul crestinismului prin atestarea prezentei Duhului Sfant ce infaptuieste lucrari ce depasesc puterile omenesti – biruirea firii – si face fiinte fragile, care nu sunt eroi, sa infrunte moartea". Martiriul edifica Biserica dar in acelasi timp are o valoare mantuitoare: "Policarp, ca si Domnul insusi, a asteptat cu rabdare sa fie predat, voind astfel, prin acest exemplu, sa ne invete sa nu cugetam doar la propriile interese, ci si la cele ale aproapelui. Caci semnul unei adevarate si temeinice mile este nu numai de a cauta propria mantuire, ci si pe cea a fratilor sai". Martirii sunt persoane supra-rationale care traiesc mai mult in duh. Desi vietuiesc in aceasta lume ei nu ii apartin, dupa cum a spus Mantuitorul apostolilor, vorbindu-le de fapt tuturor crestinilor: "Voi nu sunteti din lumea aceasta". Ne nastem in aceasta lume materiala, vazuta, si apartinem Imparatiei lui Dumnezeu pe care nu o cunoastem inca dar avem nadejdea ca o vom obtine dupa moarte. Credinta este "garantia lucrurilor dorite, dovada lucrurilor nevazute" (Ap. Pavel).

2. Subordonarea cavalerului cerintelor vasalitatii era ilustrata de faptul ca, de regula, nasul cavalerului era seniorul sau. Cavalerii primeau de la seniorii lor proprietati. Apartenenta la starea nobilimii era insotita de un sir de privilegii motivate de faptul ca nobilii isi indeplineau datoriile fata de societate luptand in razboaie pentru apararea tuturor. Privilegiile constau in: scutirea de impozite, accesul la functiile laice si ecleziastice, dreptul de a purta blazon etc. Cavalerii erau razboinici care luptau calare. S-a calculat ca un cavaler avea nevoie pentru a trai si a-si procura cele necesare razboiului de un domeniu de cel putin 150 de hectare. Razboaiele erau frecvente. Pe de o parte, trebuiau respinsi invadatorii straini, pe de alta, razboiul era singurul mijloc de reglare a conflictelor.

3. Sistemul decizional este foarte strans legat de sistemul informational. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri si circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, utilizandu-se metode, proceduri, resurse materiale si umane, pentru selectarea, inregistrarea prelucrarea, stocarea si/sau transmiterea datelor si informatiilor. [...] [D]efinirea sistemului informational pornind de la rolul sau in ansamblul activitatilor [...] este o conditie sine-qua-non pentru intelegerea corecta nu numai a problematicii informationale, ci si, in genere, a problematicii manageriale.

4. Fiind un proces prin care se face schimbul de informatii intre persoane, grupuri, organizatii etc., comunicarea este cea care da sens existentei datorita impactului major asupra intregii vieti economice, politice, sociale, culturale, stiintifice etc. [...] [Comunicarea] prin efectele sale determina producerea de schimbari atat la nivel individual, cat si la nivel de grup, de organizatii si la nivel social. Deci, in mod practic, dupa ce a avut loc comunicarea, lucrurile nu mai sunt aceleasi nici pentru participanti, nici pentru relatiile dintre ei. [...] In societatea actuala, relatiile de comunicare sunt sustinute de un suport tehnic si tehnologic nemaiintalnit, care nu doar ofera facilitati deosebite, ci produce mereu mutatii remarcabile in insasi esenta procesului de comunicare, ce devine mult mai fluent, mai clar, mai cuprinzator si beneficiaza de posibilitatea realizarii în timp real.

5. Pastoritul, ocupatie straveche a locuitorilor patriei noastre, care s-a dezvoltat continuu, ca si celelalte ramuri traditionale (agricultura, padurarit, minerit), a determinat, pe masura evolutiei societatii omenesti, modificari in structura fondului forestier, contribuind prin defrisari la restrangerea arealelor masivelor paduroase, mai ales spre golurile alpine, pentru largirea pasunilor de vara si a teritoriilor de finete, in care se concentrau si cel mai mare numar de constructii pastorale. Pasunatul abuziv a contribuit la degradarea si reducerea productivitatii arboretelor, regenerarii padurii si degradarii solului prin batatorirea acestuia de catre animale.[...] Pastoria a oferit o gama larga de produse necesare populatiei montane, intinsele pasuni si fanete au asigurat o buna baza furajera pentru cresterea animalelor.

6. Din epoca persecutiilor Bisericii de catre imparatii romani in secolele I-IV, Biserica a mostenit cultul martirilor, care s-a nascut ca o manifestare fireasca a credintei crestine, pe care martirii crestini au marturisit-o cu statornicie si curaj, si s-au incoronat pentru chinurile indurate si pentru moartea lor martirica cu cununa nemuririi si a vietii vesnice. Martirii crestini au suferit cu un curaj neinfricat, care a uimit lumea greco-romana, toate torturile si pedepsele inventate de fanatismul si brutalitatea lumii pagane, care ura pe crestini, dispretuia credinta lor intr-un Dumnezeu spiritual si invizibil, lua in deradere credinta lor in invierea mortilor si in viata viitoare si nu avea nici o pretuire pentru viata lor morala, curata si sfanta. La ingrozitoarele suferinte fizice, se adaugau suferintele morale ale martirilor crestini provocate de grija pentru parintii, fiii, fiicele, rudeniile si prietenii lor. Martirii le-au suportat pe toate cu un eroism fizic si moral unic, care a fortat chiar admiratia paganilor. Curajul martirilor a facut pe multi pagani sa treaca la crestinism

Mentionez ca am incercat, pe cat posibil, sa curat textele doctoranzilor de greseli gramaticale si alte probleme de exprimare astfel incat sa obtinem un stil unitar prin comparatie cu elevii de gimnaziu. De asemenea, inteleg ca referatele marcate cu 'Gimnaziu' nu sunt neaparat scrise la nivelul scolar respectiv. Mai degraba, eticheta se refera la profunzimea conceptelor folosite si la dificultatea parcurgerii discursului argumentativ.