In fata blocului meu s-a pus un cort mare al PNL-ului. Se strang semnaturi, se posteaza mesaje anti-basescu si anti-boc pe un panou si exista trei aparatcici care impart pliante. Sloganul:
Noi facem economie
Plin de curiozitate ma apropii de panou sa vad ce analize obiective si serioase se pot desprinde din inscriptiile trecatorilor aleatori. Una din doamnele cu pliante ma abordeaza si avem urmatorul dialog:
- De la PNL suntem!
- Am observat.
- Noi avem solutii economice pentru Romania!
- Ce solutii aveti?
- Sunteti simpatizant PNL?
- ...nu neaparat, de ce, daca nu sunt simpatizant nu imi spuneti solutiile?
- A, ba da, sigur, va spun. Vreti sa va fac un rezumat?
- Da, va rog!
[Pauza de cateva secunde]
- Am impresia ca dumneavoastra sunteti din tabara adversa.
- Presupunand prin absurd ca as fi, nu imi puteti spune solutiile?
- Nu, nu, imi pare rau.
- Dar stati putin, eu vreau in mod sincer sa aflu ce solutii are PNL-ul pentru Romania. Daca nu imi explicati cum sa va acord votul meu?
- Nu, v-am spus, sunteti din tabara adversa, vreti doar sa ne sabotati.
- Doamna, dar de unde stiti dumneavoastra din ce tabara fac eu parte?!
- Avem un prototip pentru cei din tabara adversa si dumneavoastra vi se potriveste.
Flotare logica 1: presupunand ca PNL-ul isi face campanie electorala si presupunand ca scopul acestei campanii este cresterea numarului de voturi acordate lui, sa se determine carei categorii de alegatori i se adreseaza cortul din fata blocului meu.
Flotare logica 2: presupunand ca PNL are 30% din voturi, rezulta ca 70% dintre romani nu ar vota cu PNL. Sa se determine trasaturile principale intruchipate in "prototipul pentru cei din tabara adversa" (1. e roman; 2. ...?)
Concluzie: PNL-ul are solutii pentru Romania, cu precadere pentru 30% din Romania. Ei fac economie si m-au convins: voi face si eu economie de un vot acordat lor!
luni, 23 august 2010
vineri, 13 august 2010
Clisee vechi si noi
Paradigma unui serial modern de succes:
In ordine alfabetica, va recomandam:
- Se alege un grup de oameni de stiinta (sau macar foarte specializati)
- Ne uitam la cel mai special membru al grupului - in definitiv, nimanui nu-i pasa de viata unui om de stiinta obisnuit. Obligatoriu privire patrunzatoare - apare la generic si de doua-trei ori pe episod - si probleme de integrare sociala, in special in relatiile cu sexul opus.
- Un episod contine macar un caz de specialitate care pune probleme.
- Se utilizeaza limbaj tehnic doar pentru a marca divergenta de opinii care creeaza tensiuni pe plan personal intre personaje.
- Lumea trebuie salvata cel putin la final.
- Tachinarile dintre personajul principal si un coleg/o colega de grup contrapuncteaza actiunea. Cand ratingurile incep sa cada, sexul e permis intre cei doi, dar potentialul de apropiere trebuie stricat rapid.
- Se introduce un copil de sex opus cu sechele de pe urma divortului sau mortii partenerului eroului principal din vina acestuia/acesteia. Progenitura este pusa in pericol de moarte, fortandu-se astfel rezolvarea problemelor familiale. [se admite alegerea unui alt membru al familiei]
In ordine alfabetica, va recomandam:
- 24
- Big Bang Theory
- Eureka
- Grey's Anatomy
- House
- Leverage
- Lie to me
luni, 15 februarie 2010
Curciada culturii
Principiul arhimedismului cultural: un intelectual superficial, mimetist si submediocru scufundat intr-un mediu superficial, mimetist si submediocru impinge in stanga si in dreapta cu o forta egala cu volumul de prostie dezlocuit.
Exemplu: initiativa think-outsiderilor de la hotnews.ro
Textul pare un caz tipic de a vrea sa pari mai complicat decat vrei sa pari prin simpla afisare a simplitatii... la prima vedere. Insa pentru ca unii dintre noi nu se multumesc cu superficialitatea, o sa trecem la analiza conceptuala riguroasa si critica.
Actorii principali ai demersului:
1. Frumosul [masurat prin acte de cultura]
2. Uratul: inamicul frumosului. Mai greu de masurat, autorii nu precizeaza o metodologie.
3. Omul de cultura: producatorul dar si consumatorul Frumosului.
Intriga: omul de cultura este izolat astazi, preocupat de evolutia individuala, scarbit de Uratul omniprezent. Noi il vom trezi, ii vom reda "constienta si constiinta de sine, astfel incat, cei care aspira la statutul de oameni de cultura, sa poata privi catre un taram bine conturat si nu catre un arhipelag de insule aruncate la intamplare"
Ce ne deranjeaza cel mai tare aici? Doua posibilitati: virgula dintre subiect si predicat sau apelul la cei care aspira la statutul de oameni de cultura. Sa nu uitam, cf definitiei, omul de cultura este cel ce consuma Frumos. Cel care aspira la statutul de om de cultura ce poate fi? desigur cineva care aspira la statutul de consumator de Frumos, adica cineva care aspira sa consume X pentru ca X e Frumos - snobul. Omul de cultura autentic, insa, nu poate aspira la statutul de om de cultura, e o contradictie in termeni pentru ca snobismul e Urat.
Desfasurarea actiunii: "Cei care iubesc frumosul si promoveaza arta au datoria sa se cunoasca bine unii pe altii. Ei trebuie sa faca ideile sa circule, sa se lepede de propriile idei si sa fuzioneze cu idei noi pe care sa le filtreze tocmai pentru a face loc altor idei si mai noi"
Este dificil de inteles sensul acestui proces. Pare ca orice om de cultura X am avea si orice idee I(X) care i-ar apartine [idee Frumoasa pt ca X e om de cultura si, deci, producator de Frumos] este sortita sa fie lepadata in dauna unei alte idei I'(X) care este mai noua. Care I'(X) la randul ei e sortita aceluiasi sfarsit. Pare ca nicio idee nu poate fi fixata in fondul comun - cel putin cat timp exista idei noi carora trebuie sa le facem loc. Dar dificultatea aceasta este rezolvata daca reusim sa privim in context. Acest proces de extinctie a ideilor seamana cu viata insasi. Si stim cu totii ca viata este Frumoasa (cf. Benigni, 1997), imprumutand acestui proces ceva din Frumusetea ei, suficient de mult pentru ca el sa devina bun de consum al omului de cultura.
Punctul culminant: "Fiecare eveniment care poarta semnatura Cruciadei trebuie sa fie o batalie castigata. impotriva uratului si impotriva sabloanelor comerciale"
Si in acele vremuri in care nu vor mai exista infrangeri, doar victorii, nimeni nu ne va mai putea opri de la a spune un DA hotarit si irevocabil principiului antic al lepadarii de ideile vechi in favoarea celor noi.
Concluzia: "Bataliile Cruciadei sunt, insa, cele care se vor vedea. Acolo este nevoie de cei care impartasesc idealurile ei. Acolo este nevoie de soldatii Frumosului. Esti unul dintre ei ? La aceasta intrebare nu poti raspunde decat privind adanc inauntrul tau. "
Si sa nu uitam ca trebuie sa si think outside the box in timp ce privesti adanc inauntrul tau.
Inchei acest post cu doua intrebari sacaitoare:
1. Eu oare am facut ceva pentru cultura astazi? e lumea putin mai profunda?
2. De ce dracu' nu voia batranica aia proasta sa treaca strada?
Exemplu: initiativa think-outsiderilor de la hotnews.ro
Textul pare un caz tipic de a vrea sa pari mai complicat decat vrei sa pari prin simpla afisare a simplitatii... la prima vedere. Insa pentru ca unii dintre noi nu se multumesc cu superficialitatea, o sa trecem la analiza conceptuala riguroasa si critica.
Actorii principali ai demersului:
1. Frumosul [masurat prin acte de cultura]
2. Uratul: inamicul frumosului. Mai greu de masurat, autorii nu precizeaza o metodologie.
3. Omul de cultura: producatorul dar si consumatorul Frumosului.
Intriga: omul de cultura este izolat astazi, preocupat de evolutia individuala, scarbit de Uratul omniprezent. Noi il vom trezi, ii vom reda "constienta si constiinta de sine, astfel incat, cei care aspira la statutul de oameni de cultura, sa poata privi catre un taram bine conturat si nu catre un arhipelag de insule aruncate la intamplare"
Ce ne deranjeaza cel mai tare aici? Doua posibilitati: virgula dintre subiect si predicat sau apelul la cei care aspira la statutul de oameni de cultura. Sa nu uitam, cf definitiei, omul de cultura este cel ce consuma Frumos. Cel care aspira la statutul de om de cultura ce poate fi? desigur cineva care aspira la statutul de consumator de Frumos, adica cineva care aspira sa consume X pentru ca X e Frumos - snobul. Omul de cultura autentic, insa, nu poate aspira la statutul de om de cultura, e o contradictie in termeni pentru ca snobismul e Urat.
Desfasurarea actiunii: "Cei care iubesc frumosul si promoveaza arta au datoria sa se cunoasca bine unii pe altii. Ei trebuie sa faca ideile sa circule, sa se lepede de propriile idei si sa fuzioneze cu idei noi pe care sa le filtreze tocmai pentru a face loc altor idei si mai noi"
Este dificil de inteles sensul acestui proces. Pare ca orice om de cultura X am avea si orice idee I(X) care i-ar apartine [idee Frumoasa pt ca X e om de cultura si, deci, producator de Frumos] este sortita sa fie lepadata in dauna unei alte idei I'(X) care este mai noua. Care I'(X) la randul ei e sortita aceluiasi sfarsit. Pare ca nicio idee nu poate fi fixata in fondul comun - cel putin cat timp exista idei noi carora trebuie sa le facem loc. Dar dificultatea aceasta este rezolvata daca reusim sa privim in context. Acest proces de extinctie a ideilor seamana cu viata insasi. Si stim cu totii ca viata este Frumoasa (cf. Benigni, 1997), imprumutand acestui proces ceva din Frumusetea ei, suficient de mult pentru ca el sa devina bun de consum al omului de cultura.
Punctul culminant: "Fiecare eveniment care poarta semnatura Cruciadei trebuie sa fie o batalie castigata. impotriva uratului si impotriva sabloanelor comerciale"
Si in acele vremuri in care nu vor mai exista infrangeri, doar victorii, nimeni nu ne va mai putea opri de la a spune un DA hotarit si irevocabil principiului antic al lepadarii de ideile vechi in favoarea celor noi.
Concluzia: "Bataliile Cruciadei sunt, insa, cele care se vor vedea. Acolo este nevoie de cei care impartasesc idealurile ei. Acolo este nevoie de soldatii Frumosului. Esti unul dintre ei ? La aceasta intrebare nu poti raspunde decat privind adanc inauntrul tau. "
Si sa nu uitam ca trebuie sa si think outside the box in timp ce privesti adanc inauntrul tau.
Inchei acest post cu doua intrebari sacaitoare:
1. Eu oare am facut ceva pentru cultura astazi? e lumea putin mai profunda?
2. De ce dracu' nu voia batranica aia proasta sa treaca strada?
sâmbătă, 7 noiembrie 2009
Perle de campanie
De cand cu campania electorala, am inceput sa ascult postul de radio umoristic Realitatea FM. Pana acum, dintre toti cei care comenteaza (inept) viata politica din Romania, Cornel Nistorescu s-a remarcat prin doua problematizari problematice:
No 1:
- Domnule Nistorescu, ce credeti ca va face presedintele Basescu acum?
- Nu stiu ce va face, oricum domnul Basescu nu actioneaza dupa logica vreunui interes national si nici dupa logica vreunui partid anume, ci dupa o logica interna, incomprehensibila. [...] Domnul Basescu are un discurs populist si nu urmareste decat sa obtina voturi.
Flotare metalogica: daca L este logica interna a domnului B si domnul B are un discurs populist, rezulta ca L este logica omului simplu, de rand. In acelasi timp, daca L este logica incomprehensibila pentru domnul N, rezulta ca logica omului simplu, de rand, este incomprehensibila pentru domnul N. Ceea ce nu e neaparat o problema. Exista, in definitiv, savanti idioti - oameni cu probleme psihice care nu pot intelege nici cele mai elementare rationamente din L, dar care pot lucra cu o extraordinara eficienta cu numerele sau cu cartile de joc. Totusi, ma voi abtine de la a-l numi pe domnul N Rain Man si ii voi spune, simplu si mergand pe logica L, Fiul Ploii.
No 2, proaspata, din seara aceasta:
- Domnule Nistorescu, dar credeti ca celelalte partide au altfel de meetinguri electorale, neregizate?
- Nu, sigur ca sunt si ele regizate. Nu am o problema cu faptul ca sunt regizate. Insa am o problema ca aceste manifestari de dragoste pentru domnul presedinte sunt facute ca sa acopere problemele cu care se confrunta Romania astazi. Sunt facute pentru a se acapara discursul public in loc sa se discute despre lucrurile cu adevarat importante.
Flotare logica: presupunand prin absurd ca domnul N ar avea dreptate si meetingul domnului B este facut cu scopul de a acoperi discursul despre problemele reale in spatiul media, ce solutii posibile intrevede domnul N?
Raspuns: nu se poate determina deoarece domnul N nu ne-a spus. Spatiul media pe care domnul N l-a acaparat a fost folosit de acesta nu ca sa ne ofere solutii la problemele reale ale Romaniei ci pentru a discuta meetingul organizat de domnul B.
Disclaimer: cred ca am reusit sa redau fidel ideile domnului Nistorescu. Cu toate acestea, memoria mea fiind imperfecta, unele cuvinte s-ar putea sa difere de formularea originala.
No 1:
- Domnule Nistorescu, ce credeti ca va face presedintele Basescu acum?
- Nu stiu ce va face, oricum domnul Basescu nu actioneaza dupa logica vreunui interes national si nici dupa logica vreunui partid anume, ci dupa o logica interna, incomprehensibila. [...] Domnul Basescu are un discurs populist si nu urmareste decat sa obtina voturi.
Flotare metalogica: daca L este logica interna a domnului B si domnul B are un discurs populist, rezulta ca L este logica omului simplu, de rand. In acelasi timp, daca L este logica incomprehensibila pentru domnul N, rezulta ca logica omului simplu, de rand, este incomprehensibila pentru domnul N. Ceea ce nu e neaparat o problema. Exista, in definitiv, savanti idioti - oameni cu probleme psihice care nu pot intelege nici cele mai elementare rationamente din L, dar care pot lucra cu o extraordinara eficienta cu numerele sau cu cartile de joc. Totusi, ma voi abtine de la a-l numi pe domnul N Rain Man si ii voi spune, simplu si mergand pe logica L, Fiul Ploii.
No 2, proaspata, din seara aceasta:
- Domnule Nistorescu, dar credeti ca celelalte partide au altfel de meetinguri electorale, neregizate?
- Nu, sigur ca sunt si ele regizate. Nu am o problema cu faptul ca sunt regizate. Insa am o problema ca aceste manifestari de dragoste pentru domnul presedinte sunt facute ca sa acopere problemele cu care se confrunta Romania astazi. Sunt facute pentru a se acapara discursul public in loc sa se discute despre lucrurile cu adevarat importante.
Flotare logica: presupunand prin absurd ca domnul N ar avea dreptate si meetingul domnului B este facut cu scopul de a acoperi discursul despre problemele reale in spatiul media, ce solutii posibile intrevede domnul N?
Raspuns: nu se poate determina deoarece domnul N nu ne-a spus. Spatiul media pe care domnul N l-a acaparat a fost folosit de acesta nu ca sa ne ofere solutii la problemele reale ale Romaniei ci pentru a discuta meetingul organizat de domnul B.
Disclaimer: cred ca am reusit sa redau fidel ideile domnului Nistorescu. Cu toate acestea, memoria mea fiind imperfecta, unele cuvinte s-ar putea sa difere de formularea originala.
luni, 26 octombrie 2009
duminică, 18 octombrie 2009
Mensa
In programul de astazi avem un interviu cu o proaspata membra a Mensa despre scopurile acestei asociatii si metodologia sa de admitere a noilor membri.
| Alina: ma laud :D |
| Catalin: lauda-te :D |
| Alina: pazea :p |
| Alina: sunt in mensa :D |
| Catalin: si? |
| Alina: pai nu stiu, sunt boboaca acum |
| Alina: am dat testul |
| Alina: l-am luat |
| Alina: si acum m-am insris |
| Catalin: si ce faci acolo? |
| Alina: deocamdata nu stiu :)) |
| Catalin: pai de ce te-ai inscris? |
| Alina: din mai multe motive |
| Catalin: care |
| Alina: de ex |
| Alina: sa cunosc oameni destepti, sa pot calatori cu programul ala al lor in tarile incare are mensa filiale |
| Catalin: ce program al lor? |
| Alina: e o oganizatie f faina |
| Alina: Mensa este în primul rând o organizatie voluntara orientata spre satisfacerea nevoilor intelectuale ale membrilor sai. Acestia au deseori opinii si interese foarte variate – de aceea în fiecare filiala nationala exista asa-numitele SIGs (Special Interest Groups), care reunesc membrii cu interese similare. Orice membru este liber sa intre într-un astfel de grup sau chiar sa fondeze unul nou - membrii din România care au o astfel de initiativa sunt rugati sa ne contacteze . Se editeaza reviste periodice în care fiecare membru poate sa îsi expuna propriile opinii, sa propuna diverse jocuri logice etc. Pe lânga partea serioasa de cercetari în domeniul inteligentei, un accent deosebit este pus pe partea sociala. Se organizeaza multe petreceri, reuniuni informale si excursii pentru a încuraja me |
| Alina: pentru a încuraja membrii sa intre în contact; de asemenea exista un serviciu SIGHT (Service, Assistance and Hospitality to Travelers), la care pot apela membrii care calatoresc în cele peste 100 de tari unde exista filiale Mensa. In Romania organizatia inca nu are statutul de filiala. |
| Catalin: aha |
| Catalin: deci nu faci nimic |
| Alina: stii, au programe de dezvoltate /cercetare pentru copii :) |
| Catalin: ce programe? |
| Alina: o sa aflu |
| Alina: nu stiu inca tot |
| Alina: abia m-am inscris |
| Catalin: aha |
| Catalin: nici eu nu stiu inca tot |
| Catalin: dar nici nu m-am inscris |
| Alina: :)) |
| Alina: ce rau esti |
| Alina: ma rog |
| Alina: eu sunt asa un pic happy ca am trecut testul |
| Alina: a fost mai usor decat ma asteptam |
| Catalin: de ce, aveai nevoie de confirmari externe ca esti desteapta? |
| Alina: :)) |
| Alina: nu stiu, poate |
| Catalin: cred ca cel mai bun test pe care il poate da mensa |
| Catalin: este sa nu vrei sa intri in mensa |
| Alina: de ce ? |
| Catalin: pentru ca daca nu vrei sa intri inseamna ca esti suficient de increzator in propria ta inteligenta |
| Catalin: si nu ai nevoie de confirmari de la autoritati vide de autoritate |
| Alina: nu e chiar asa |
| Alina: pentru ca stiu ce rezultate obtin cand ma concentrez la teste |
| Alina: si sincera sa fiu ma sperie asta uneori |
| Alina: in fine... |
| Alina: tu de ex nu te simti neinteles de majoritatea oamenilor? |
| Catalin: ba da |
| Catalin: sigur |
| Alina: pai si nu ar fi mai fain sa dai peste oameni care te pot intelege? |
| Catalin: pai incerc sa dau |
| Catalin: peste astfel de oameni |
| Alina: stii, grupul ala de care zici tu nu e pentru cei care sunt membri, ci pt cei care ar vrea asa devina in principiu |
| Alina: grupul de yahoo mensa e unul privat |
| Alina: pai si atunci de ce sa nu te inscrii si tu in mensa? |
| Alina: in definitiv... |
| Catalin: din acelasi motiv pentru care nu ma inscriu in asociatia alcoolicilor anonimi |
| Alina: !?!?! |
| Alina: tu nu esti alcoolic |
| Catalin: exact! |
| Alina: NU? |
| Alina: mensa este o organizatie formata din oameni care au IQ in primi 2% |
| Alina: cred ca tu il ai |
| Alina: adica din ce mi-ai spus tu :p |
| Catalin: este formata din oameni care incearca sa fie in primii 2% |
| Alina: nu |
| Catalin: la fel cum AA e formata din oameni care incearca sa nu bea |
| Alina: grupul ala de care zici tu |
| Alina: ala da |
| Alina: dar in mensa nu intra oricine |
| Alina: adica tu vrei sa spui ca eu nu as fi? |
| Catalin: habar nu am |
| Catalin: cum esti tu |
| Alina: .... |
| Alina: ma crezi wannabe? |
| Catalin: ai zis ca esti happy ca ai trecut testul |
| Alina: pai si? |
| Alina: ce e anormal in asta |
| Alina: pt mine asta a explicat foarte multe lucruri |
| Alina: tu nu te simti bine cand ti se confirma o calitate pe care o ai? |
| Alina: de ex |
| Alina: e evident ca joci bine bridge |
| Alina: dar nu te bucuri cand mai castigi unconcurs? |
| Catalin: sigur |
| Catalin: dar asta nu a fost un concurs |
| Catalin: nu ai castigat nimic |
| Catalin: ce ti se pare ca ai castigat? |
| Alina: am castigat dreptul e a fi membru |
| Alina: mi s-a confirmat |
| Alina: ca sunt |
| Catalin: intr-o organizatie de oameni care nu fac nimic |
| Alina: asta ramane de vazut |
| Alina: din punctul meu de vedere e un merit |
| Catalin: o analogie mai potrivita ar fi "e ca si cum eu as fi happy ca m-am inscris la un concurs" |
| Alina: nu |
| Alina: desi poate exista si asa ceva, dar nu sunt de acord cu analogia |
| Alina: e un test pe care l-am trecut |
| Alina: spre deosebire de altii |
| Catalin: stii pe cineva care nu l-a trecut? |
| Alina: da |
| Catalin: cine? |
| Alina: nu conteaza |
| Alina: stiu |
| Alina: si l-a dat de cel putin 2 ori |
| Catalin: si de ce crezi ca l-a dat? |
| Catalin: de 2 ori |
| Alina: pentru ca prima data i-au zis ca e foarte aproape si sa-l repete, ca poate a fost ceva de moment..o lipsa de concentrare ceva |
| Alina: sincera sa fiu ma mir ca l-a picat |
| Alina: dar |
| Alina: vezi? |
| Catalin: e foarte aproape sa fie in cei 2%? |
| Alina: da |
| Catalin: asta i-au zis? |
| Catalin: poate era in 3% |
| Alina: ceva de genul |
| Alina: poate |
| Catalin: poate si tu esti in 3% dar te-ai concentrat mai bine |
| Alina: nu cred |
| Catalin: de ce nu? |
| Alina: pentru ca am multe teste luate cu punctaj f mare |
| Catalin: teste de inteligenta? |
| Alina: da |
| Catalin: ce punctaj aveai? |
| Alina: cred ca ti-am mai zis |
| Alina: 140-160 |
| Alina: cam in marja asta |
| Catalin: pe alea de pe facebook le-ai facut? :-? |
| Alina: la alea de pe facebook ma mir ca am luat asa de putin |
| Catalin: aha |
| Alina: eram cu gandul in alta parte... |
| Alina: atunci |
| Alina: oricum |
| Catalin: poate esti in primii 1% din lume si in primii 20% de pe facebook |
| Alina: de ce esti ironic |
| Alina: untest de iq sa da in anumite conditii |
| Alina: nu in timp ce te joci cu pisica, esti nemancata la ora 4 dupamasa si te gandesti la ...prieten |
| Catalin: da |
| Alina: eu eram in pijama si m-au depuncat pt ca nu m-am incadrat in timp |
| Catalin: te-au depunctat si pt ca erai in pijama? |
| Alina: sunt sigura ca daca l-as mai da o data, dar nu imediat dupa ce m-am trezit din somn si nu in timp ce vb cu vreo 3 pers in paralel pe mess si ma intrerup, atunci as lua punctaj mult mai mare |
| Alina: stii ceva |
| Alina: n-ai decat sa crezi ce vrei |
| Alina: vad ca nu mai esti constructiv |
| Alina: nu cred ca trebuie sa-ti demonstrez tie sau altcuiva capacitatile mele intelectuale |
| Catalin: important nu este sa credem ce vrem |
| Alina: pentru mine trecerea testului e o veste buna |
| Alina: daca te bucuri pentu mine bine, daca nu, treaba ta |
| Catalin: ci ca ceea ce vrem sa credem sa vrem sa credem din motivele potrivite |
| Catalin: tu din ce motive crezi ca e relevant testul mensa? |
| Alina: si ce stii tu de motivatiile mele? |
| Alina: in primul rand pentru ca e dat in conditii corecte |
| Catalin: in ce conditii l-ai dat? |
| Alina: pe facebook poti sa trisezi |
| Alina: ca de examen |
| Alina: intr-o sala |
| Catalin: ai fost intr-o sala? |
| Catalin: serios? |
| Alina: da |
| Catalin: unde? |
| Alina: ce conteaza asta? |
| Catalin: eram curios |
| Alina: a |
| Alina: undeva in zona tei |
| Catalin: si erati mai multi? |
| Catalin: era ca un examen? |
| Alina: da |
| Alina: s-a dat chiar in doua transe |
| Alina: pt ca era prea mica sala sa incapem toti |
| Catalin: da |
| Catalin: cred ca sunt multi oameni in primii 2% |
| Alina: sunt exact 2% |
| Alina: doar ca testul il pot da toti |
| Alina: adica si ceilati 98% |
| Catalin: si e posibil sa-l si ia |
| Alina: da |
| Alina: il iau 2% |
| Alina: hai ca |
| Alina: am niste treaba |
| Catalin: serios? fix 2% il iau? |
| Alina: nu |
| Catalin: ma gandesc ca ar trebui sa il ia mai multi |
| Catalin: ca doar nu se prezinta decat aia care cred ca au o sansa |
| Alina: nu fix |
| Alina: nu mai face pe desteptul :p |
| Alina: nu-i nevoie |
| Catalin: daca voiam sa fac pe desteptul |
| Catalin: existau alte metode |
| Catalin: obiective |
| Catalin: de a stabili asta |
| Catalin: nu? |
| Alina: nu cred ca mai trebuie sa-mi demontrezi mie ca esti destept |
| Alina: stiu deja asta |
| Alina: poate ar fi cazul sa-mi demonstrezi ca nu esti ranchinos |
| Catalin: ranchiunos? |
| Alina: da :) |
| Catalin: pt ce sa fiu ranchiunos? |
| Alina: pai asta ma intrebam si eu |
| Catalin: pai nu stiu |
| Catalin: tu ce teorii ai? |
| Alina: :)) |
| Alina: n-am! |
| Alina: te intreb |
| Alina: nu fac supozitii |
| Catalin: pai ai zis ca ar fi cazul sa iti demonstrez ca nu sunt ranchiunos |
| Catalin: de ce ai spus asta? |
| Alina: pai asa pari din atitudine |
| Alina: ironico-ranchiunos :D |
| Alina: esti sau nu? |
| Catalin: nu sunt |
| Alina: bravo |
| Catalin: sa stii ca asta nu e o demonstratie |
| Alina: ca nu ti-ar sta bine |
| Catalin: doar am afirmat ca nu sunt |
| Alina: pai tocmai |
| Catalin: pe de alta parte |
| Catalin: ma gandesc ca ai criterii laxe pt ceea ce constituie o demonstratie |
| Alina: am zis bravo ca nu ti-ar sta bine, deci am folosit conditional-optativul, ceea ce inseamna ca nu mi-ai demonstrat |
| Alina: cine pe cine judeca? |
| Catalin: pot sa pun aceasta discutie pe blogul meu? (iti inlocuiesc numele) |
| Alina: ce??!?! |
| Alina: ai blog? |
| Alina: de ce sa pui? |
| Alina: ok din partea mea |
vineri, 18 septembrie 2009
Cui servesc constructiile?
Am dat astazi peste un manual de educatie civica. Din el copiii nostri ar trebui sa desprinda valorile morale de baza pe care societatea binevoitoare dar ferma le considera importante. Una dintre ele este, desigur, religiozitatea [crestin ortodoxa]. Alta, mai europenizata si europenizanta, este dialogul inter-religios si acceptarea diferentelor dintre credintele fiecaruia.
Iata cum simbioza naturala dintre aceste valori este exemplificata in manual:
Textul debuteaza cu o referinta la tarani. Taranii merg la biserica si ies palcuri de acolo. Axiologic, lucrurile sunt inca neclare. Nu stim daca trebuie sa ne para bine sau rau daca suntem sau nu ca taranii care ies palcuri, amestecati femei si barbati. Pana aici, o bila alba pentru ca se reuseste evitarea unei judecati inerent subiective asupra discursului religios. Din pacate, lucrurile nu continua in aceeasi nota, realitatea sociala fiind reconstruita in stil maieutic pana in punctul la care elevul ajunge (singur) la concluzia hei, si eu sunt ca taranii astia! ce bine ca facem parte din acelasi grup religios! ma simt foarte apropiat de semenii mei!
Pregatiti mental si spiritual, copiii sunt introdusi in lumea multiculturala a lui R si M. M s-a imbolnavit si R a venit sa il salveze. Sa fie o coincidenta ca non-crestinul s-a imbolnativ si crestinul ii vine in ajutor? Sau ar trebui sa receptam de-aici o inferenta mai profunda si mai generala legata de religiile lor? In definitiv, crestinismul este o religie a salvarii, in timp ce islamul este o religie a predestinarii. Ar fi, poate, de studiat comparativ si un manual de educatie civica dintr-o tara araba. Oricum, totul se termina cu bine, R si M trec peste diferentele lor.
Care sunt diferentele?
Pai e clar, M era bolnav, R l-a salvat. Asta e diferenta.
Ce fel de relatii s-au stabilit intre ei?
In ciuda bolii sale, R a fost alaturi de M si asta a creat o legatura puternica intre ei. Una de prietenie si poate chiar de discipolat.
Cum ati fi procedat in locul lui R?
Ce intrebare e asta? De ce nu intrebam cum ati fi procedat in locul lui M? Eu, de exemplu, in locul lui M, i-as fi spui "dragul meu R, bolnav intre noi tu esti pentru ca tu o sa ajungi in Iad in timp ce eu voi face sex cu n virgine".
Voi cum va purtati cu copiii care fac parte dintr-un grup religios diferit de al vostru?
Ii ajutam pentru ca, desi sunt bolnavi, Iisus ne-a invatat ca e suficienta credinta cat un bob de mustar si sigur vor deveni si ei prietenii nostri asa cum M a devenit prieten cu R.
In final, intrebarea cheie a textului:
Iata cum simbioza naturala dintre aceste valori este exemplificata in manual:
Textul debuteaza cu o referinta la tarani. Taranii merg la biserica si ies palcuri de acolo. Axiologic, lucrurile sunt inca neclare. Nu stim daca trebuie sa ne para bine sau rau daca suntem sau nu ca taranii care ies palcuri, amestecati femei si barbati. Pana aici, o bila alba pentru ca se reuseste evitarea unei judecati inerent subiective asupra discursului religios. Din pacate, lucrurile nu continua in aceeasi nota, realitatea sociala fiind reconstruita in stil maieutic pana in punctul la care elevul ajunge (singur) la concluzia hei, si eu sunt ca taranii astia! ce bine ca facem parte din acelasi grup religios! ma simt foarte apropiat de semenii mei!
Pregatiti mental si spiritual, copiii sunt introdusi in lumea multiculturala a lui R si M. M s-a imbolnavit si R a venit sa il salveze. Sa fie o coincidenta ca non-crestinul s-a imbolnativ si crestinul ii vine in ajutor? Sau ar trebui sa receptam de-aici o inferenta mai profunda si mai generala legata de religiile lor? In definitiv, crestinismul este o religie a salvarii, in timp ce islamul este o religie a predestinarii. Ar fi, poate, de studiat comparativ si un manual de educatie civica dintr-o tara araba. Oricum, totul se termina cu bine, R si M trec peste diferentele lor.
Care sunt diferentele?
Pai e clar, M era bolnav, R l-a salvat. Asta e diferenta.
Ce fel de relatii s-au stabilit intre ei?
In ciuda bolii sale, R a fost alaturi de M si asta a creat o legatura puternica intre ei. Una de prietenie si poate chiar de discipolat.
Cum ati fi procedat in locul lui R?
Ce intrebare e asta? De ce nu intrebam cum ati fi procedat in locul lui M? Eu, de exemplu, in locul lui M, i-as fi spui "dragul meu R, bolnav intre noi tu esti pentru ca tu o sa ajungi in Iad in timp ce eu voi face sex cu n virgine".
Voi cum va purtati cu copiii care fac parte dintr-un grup religios diferit de al vostru?
Ii ajutam pentru ca, desi sunt bolnavi, Iisus ne-a invatat ca e suficienta credinta cat un bob de mustar si sigur vor deveni si ei prietenii nostri asa cum M a devenit prieten cu R.
In final, intrebarea cheie a textului:
Cui servesc constructiile din imagine?
Ele au functionalitate multipla:- permit preotului sa vorbeasca fara sa ii fie frica de ploaie sau vant
- permit taranilor sa iasa palcuri, amestecati barbati si femei, fara sa simta o depersonalizare asociata gestului
- permit fetelor cu unghii false si machiaj strident sa se prostitueze si spiritual facand trei cruciulite cand tramvaiul trece pe langa ele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
