Despre sexism in bridge

Am participat astazi la un concurs de bridge mixt (axele formate dintr-o fameie si un barbat). Acest tip de competitie prezinta o specie foarte interesanta de discriminare sexista: femeile sunt obligate sa stea pe pozitii fixe. Cand m-am interesat de ce se intampla asta argumentul a fost: "Femeile joaca mai prost decat barbatii, asta este un fapt! Le punem pe pozitii fixe pentru ca rezultatele lor/deciziile lor sa se compare cu rezultatele/deciziile altora de acelasi nivel bridgistic". Mie personal mi se pare injositoare aceasta gandire chiar daca ar fi corecta. Dar nici macar nu este, din urmatoarele motive:

1. Cum stabilim intre X si Y care joaca mai bine? Discutia se poate lungi foarte mult dar, de bine de rau, Federatia are ceea ce se numeste Trofeul National, in care fiecare jucator primeste, prin intermediul "punctelor de expert", o masura cantitativa a valorii sale la un moment dat. Daca vom cauta fiecare axa din concursul de astazi vom gasi, intr-adevar, ca de multe ori femeia din axa este mai jos decat barbatul. Totusi, exista exceptii. Eu le-am gasit pe acestea: Dutu - Dutu, Stegaroiu - Gradinariu, Balint - Diaconescu, Anghelea - Anghelea, Stafie - Parvulescu, Hess - Popescu M, Nicolau - Iscrulescu (scuze celor care mi-au scapat).

Daca intr-adevar argumentul ar fi fost "trebuie sa punem jucatorii mai slabi pe pozitie fixa" atunci ar trebui puse nu femeile ci jucatorii cu cele mai putine puncte de expert din axa (in 85% din cazuri vor fi femeile dar in 15% vor fi barbatii). In acest mod referinta la gen si discriminarea ar disparea.

2. De ce doar la concursurile de mixt se aplica aceasta "strategie"? Daca argumentul ar fi cel invocat, atunci ar trebui ca la TOATE concursurile jucatorul mai slab din axa sa fie pus pe pozitie fixa.

3. A spune "femeile joaca mai prost decat barbatii" este o parte a unui cerc vicios. Eu am identificat cel putin doua mecanisme prin care acest cerc este mentinut:

• Factorul demotivant: daca il toci pe om la cap ca este incapabil sa realizeze (bine) o anumita chestie, automat va fi mai putin motivat sa incerce, sa faca eforturi sa sa isi dezvolte abilitatile spre a realiza acea chestie


• Efectul de comparatie: interesant, femeile din bridge-ul romanesc par a fi de multe ori de acord cu acest mod de a gandi si se simt foarte rar frustrate! Pe unele dintre ele le-am intrebat si mi-au raspuns ca lor le convine ca se compara cu femei si nu cu barbati (pentru ca, "evident", femeile joaca mai prost si daca ne comparam cu ele vom iesi mai bine). De fapt femeile joaca bridge mult mai relaxat stiind ca se compara doar cu alte femei si aceasta relaxare se traduce prin reducerea partiala a fortei de joc.

Concluzii: regulamentul ar trebui schimbat astfel incat fie sa anuleze discriminarea de gen, fie sa o inlocuiasca cu o discriminare pe baza de puncte de expert si aceasta discriminare sa fie extinsa peste TOATE concursurile de bridge, nu doar cele de mixt. Femeile au aceeasi capacitate cognitiva cu barbatii. Bridge-ul nu e un sport fizic si, in lipsa factorilor sociali, femeile ar juca la fel de bine. Ele trebuie (din pacate) convinse de propria lor valoare pentru a iesi din cercul vicios descris la punctul 3.

N-o sa castigati la Loto

Toata lumea e de acord ca este, matematic vorbind, o idee proasta sa joci numere aleatoare la Loto. O analiza simpla cost-beneficiu demonstreaza asta. Totusi, ce se intampla daca nu jucam numere aleatoare ci cautam un algoritm mai destept prin care sa ghicim numerele care vor veni?

Primul instinct este ca asa ceva e o pierdere de vreme pentru ca numerele de la Loto oricum sunt aleatoare - sau cat se poate de aleatoare, oricum, altfel fie procedul de extragere ar fi fost schimbat, fie loteria ar fi fost devalizata deja.

Cu toate astea, am intalnit zilele trecute doi jucatori de bridge, oameni pe care ii respect si care de altfel sunt foarte inteligenti, care aveau amandoi impresia ca sunt pe cale de a devaliza loteria. Ce e amuzant este ca metodologiile lor erau foarte diferite: A spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai multe ori pana acum, am eu un tabel cu ele; daca au aparut mai des pana acum, inseamna ca e mai probabil sa apara si la urmatoarea extragere". B spunea "am de gand sa joc numerele care au aparut de cele mai putine ori pana acum; cum toate numerele au aceeasi probabilitate, e clar ca cele care au aparut mai rar trebuie sa recupereze". In acelasi timp, B mai avea o metoda: cautarea exhaustiva de pattern-uri printre numere.

Sa le luam pe rand:
A. Ce spune A e de bun simt (mai de bun simt decat ce spune B, oricum). Totusi, nu e chiar asa. Cand l-am intrebat pe A "cu cate abateri standard apar numerele alese de tine mai des?" s-a uitat la mine de parca l-as fi injurat. Ca sa putem trage astfel de inferente, trebuie sa verificam mai intai care este probabilitatea ca numerele sa fi aparut mai des in mod strict aleator (pentru ca trebuie sa apara unele mai des si altele mai rar chiar si cand sunt perfect aleatoare). Pentru asta, in statistica, avem diverse teste. Eu am ales testul hi-patrat si am obtinut ca presupunerea cum ca rezultatele s-ar datora nu sansei pure ci unei probleme cu masina de generat nu se sustine. Cel mai probabil, numerele au aparut mai des din pura intamplare (pentru cei familiarizati: Chi-square=40.914; df=48; Asymp Sig=0.756; datele le-am preluat de aici).

Deci nu putem folosi aceste numere in mod rezonabil pentru a face predictii. A n-o sa castige mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.

B1. Argumentul lui B este o eroare comuna, ce poarta numele de Gambler's Fallacy. In ciuda a ce spun unii, Universul NU conspira nici ca sa te "faca", nici ca sa te salveze cand stai rau. Random-ul ramane random si nu tine cont de ce s-a intamplat in trecut. Din moment ce extragerile sunt independente intre ele, fiecare trebuie tratata ca si cum ar fi prima. Istoria este irelevanta.

B2. B a dovedit o mare rabdare si perseverenta. A luat numerele si le-a bagat in Excel in cateva mii de combinatii diferite, cautand corelatii dintre cele mai nastrusnice, doar-doar va obtine ceva interesant. Evident, atunci cand testezi 10000 de ipoteze diferite, unele vor fi adevarate, chiar daca probabilitatea sa fie adevarate din pura intamplare pentru acel set de date este de 1/10000. S-ar putea sa obtii rezultate de tipul "de fiecare data cand extragerea este intr-o zi care este numar prim, apare un numar care este fie multiplu al lui 11, fie al lui 13". So what? Revenim la argumentele de la punctul A. Ca sa aiba valoare demersul, trebuie sa obtinem corelatii care pot fi explicate prin pura sansa cu o probabilitate mult mai mica decat numarul de pattern-uri pe care le-am testat. Altfel nu vom fi obtinut decat o filtrare a pattern-urilor care au aparut de cele care nu au aparut.

Exemplu: avem o moneda si 1 milion de oameni care vor sa ghiceasca ce va pica, stema sau banul. Jumatate aleg stema, jumatate banul. Dupa prima aruncare, raman 500000. Dupa a doua aruncare 250000... Dupa a 20a aruncare va ramane un singur om care va fi "ghicit" de 20 de ori la rand ce a picat. Probabilitatea sa faca asta este cam 1 la 1000000. Dar nu inseamna ca el are puteri supranaturale ci pur si simplu ca au existat 1000000 de oameni care au incercat! La fel si cu cautarea de pattern-uri in mod exhaustiv. Daca testam suficiente posibilitati, o sa gasim si corelatii foarte ciudate si foarte improbabile. Ele nu ne vor spune, insa, nimic despre viitor.

Deci nici B nu va castiga mai mult decat ar castiga jucand numere la intamplare.

Instinctul initial, cum ca pierdem vremea facand analize de genul asta, s-a dovedit adevarat.

Logica e buna (or is it?)

Am primit ieri doua invitatii de a participa la evenimentul Logica e buna. Mi s-a spus ca se organizeaza un miting sponan impotriva scoaterii logicii din programa de liceu.

Desi m-am decis sa nu particip, as vrea sa imi exprim adeziunea fata de cauza si, in acelasi timp, sa critic putin modul de a o pune in practica.

In primul rand sloganul: "logica e buna". Come oooon, chiar nu se poate spune nimic in plus fata de "logica e buna"? Ciocolata e buna, inotul e bun, sexul e bun. Sunt multe lucruri bune. Asta nu inseamna ca le facem la scoala sau ca ar trebui sa le facem. Si, pentru ca in dese randuri am fost acuzat de critica neconstructiva, o sa propun cateva slogane alternative:

• Logica nu e suficienta, dar e necesara.
  
• Logica trebuie sa se implice.
  
• Daca scoatem logica din liceu, atunci nu scoatem logica din liceu.
  

O alta critica punctuala este la adresa discursului asociat mitingului de astazi. Alex ne informeaza: "protestul de pe 21 mai va fi miting spontan". Flotare (non-logica): oare nu avem nicio disonanta cognitiva atunci cand organizam un miting spontan? oare nu avem niciun sentiment oricat de mic de ipocrizie conceptuala? Logica e buna... dar nu pentru catei?!

Sau... poate totul este mult mai subtil decat imi imaginez eu. Poate organizatorii mitingului spontan vor sa ne convinga prin exemplu personal ca logica chiar ESTE necesara in liceu? De altfel, asa poate fi interpretat si sloganul alternativ "AVEM NEVOIE DE LOGICA" de pe facebook la care se face referire in blogpost!

Star Trek: recenzie obiectiva

Extind categoria recenziilor obiective cu un film vazut ieri: ultimul Star Trek. Nu m-am dus la el cu pretentii si cu asteptari prea mari. Apreciez si eu, ca orice fan al SF-ului, techno-babble-ul asociat acestui gen si sunt gata sa iert orice eroare sau exagerare de scenariu si de caracterizare a conflictelor intra- si inter-personale aferente oamenilor (sau, mai politically correct - sentientilor)

Cu toata bunavointa mea, Star Trek a fost o dezamagire totala:

1. Kirk este exilat de pe Enterprise aparent la intamplare pe o planeta pe care, tot din intamplare era si Spock-batranul. Din intamplare, Kirk aterizeaza exact langa pestera lui Spock catre care este fugarit, tot din intamplare, de un monstru local.

2. Spock fusese izolat de catre Nero pe Delta-Vega. Nero voia ca el sa urmareasca distrugerea lui Vulcan. Cum facea asta daca era pe acea planeta... In plus, nu risca (Nero) ca Spock sa fie mancat de unul dintre monstrii de acolo? Era, totusi, o planeta catalogata ca "nesigura". Nu era mai simplu sa il pastreze pe naveta lui si, dupa ce Vulcan era distrusa, sa il mai enerveze putin apoi sa-l omoare?

3. Planeta pe care Kirk se intalneste, din intamplare, cu Spock este, din intamplare, exact cea pe care era si cel mai genial fizician al timpului care, in loc sa fie implicat in cercetarea de laborator intr-una din universitatile Federatiei, era izolat acolo fix ca sa il ajute pe Kirk sa se teleporteze in naveta Enterprise care mergea cu viteza supraluminica.

4. Arma pe care Nero o foloseste asupra lui Vulcan fusese, initial, o unealta prin care Spock incerca sa opreasca dezastrul supernovei de langa planeta romulanilor. Unealta ar trebui sa creeze o gaura neagra care sa inghita explozia supernovei. Dar supernova ea insasi creeaza o gaura neagra (daca are masa mai mare decat 3 * masa soarelui). Deci "solutia" respectiva era stupida, ar fi trebuit sa inghitim o gaura neagra cu alta gaura neagra dar asta nu ar fi schimbat soarta supernovei.

5. Kirk ii ofera lui Nero ajutorul cu argumentul "trebuie sa aratam compasiune, doar asa putem castiga pacea cu romulanii". Cand Nero refuza ajutorul, Kirk ii bombardeaza nava! Cum o fi asta? intelegeam sa il lase in pace sa alunece usor in gaura neagra. Dar de ce sa il impuste?? cum ar putea sa ajute asta pacii cu romulanii?

6. Enterprise era prinsa in stransoarea gaurii negre. Teoretic, viteza superluminica de tip warp ar putea scoate o nava chiar trecuta de orizontul evenimentului. Dar, ne spune Scotty, nava deja e prinsa in ciuda faptului ca mergea la nivel warp. DAR, no worries... Scotty gaseste solutia. Aruncam ceva in spate, explodeaza, si ne impinge explozia mai departe. Pai explozia aia... cu ce viteza impingea unda de soc? in mod sigur cu o viteza sub-luminica. Enterprise, care deja se misca supra-luminic, nici nu ar fi putut percepe acea explozie, cu atat mai putin sa fie impinsa de ea in afara gaurii negre.

Fizica pentru viitorii presedinti

Am descoperit zilele astea pe youtube un curs foarte interesant de la Berkeley, intitulat Fizica pentru viitorii presedinti, tinut de Richard Muller. Il recomand cu caldura mai ales celor care nu vor/nu pot sa digere multa matematica.

Pentru fanii Americii si cu dedicatie speciala pentru unul dintre din-pacate-profesorii facultatii de sociologie care lauda geopolitica idealista a Statelor Unite, am extras un pasaj din cursul 7, intitulat Nukes:

[15:27] By the way, a little story about Hiroshima: Hiroshima was an undamaged city. Most of the cities in Japan had been destroyed. Hiroshima had not been. Interesting reason why not. The only reason they did not previously destroyed Hiroshima was that they were saving it for the nuclear bomb. They wanted to have a city that was untouched so that there would be no question, they could examine it and find out how much damage was done by the nuclear bomb itself. Same thing was true of Nagasaki. These were two cities that were chosen as important cities to bomb but they had not been bombed throughout most of the war.

Aparent, poti afla o sumedenie de lucruri interesante atunci cand conducatorul tau de doctorat a fost unul dintre cei care urmareau din avion detonarea bombei nucleare... The land of the free and the home of the brave, indeed!

Cat de marxisti suntem?

E marxismul o doctrina moarta? Ce se intampla cu valorile de stanga in societatea moderna, sunt adaptate la realitate sau este realitatea adaptata la ele? As vrea sa raspund cu "nu" la prima intrebare si cu "realitatea la ele" la cea de-a doua.

O problema fundamentala de intelegere submineaza orice demers de promovare a marxismului astazi. Aceasta problema rezida in asocierea cu marxismul a regimurilor totalitare de model sovietic. Daca, insa, ne intoarcem la literatura de baza, Manifestul Comunist, observam ca societatea romaneasca (si nu numai, multe din observatii se potrivesc si statelor capitaliste vestice) de astazi corespunde destul de bine cu planul de 10 puncte al lui Marx.

1. Abolition of property in land and application of all rents of land to public purposes.
2. A heavy progressive or graduated income tax.
3. Abolition of all rights of inheritance.
4. Confiscation of the property of all emigrants and rebels.
5. Centralisation of credit in the hands of the state, by means of a national bank with State capital and an exclusive monopoly.
6. Centralisation of the means of communication and transport in the hands of the State.
7. Extension of factories and instruments of production owned by the State; the bringing into cultivation of waste-lands, and the improvement of the soil generally in accordance with a common plan.
8. Equal liability of all to work. Establishment of industrial armies, especially for agriculture.
9. Combination of agriculture with manufacturing industries; gradual abolition of all the distinction between town and country by a more equable distribution of the populace over the country.
10. Free education for all children in public schools. Abolition of children’s factory labour in its present form. Combination of education with industrial production, &c, &c.

Sa le analizam pe rand:
1. Partial implementat. Avem astazi domenii publice bine definite, de interes comun, si care nu mai constituie obiectul unei proprietati private: parcurile, scolile, spitalele, armata, alte instutii de interes public. De fapt, ce a ramas proprietate privata este, in buna masura, spatiul de locuit al oamenilor (adica ceea ce Manifestul insusi spune explicit ca nu vrea sa desfiinteze)

2. Implementat, poate nu chiar cum ar fi vrut Marx. Interesant, daca ne uitam la istoria taxelor din America, au fost situatii in care cei mai bogati plateau peste 80% taxa pe venit.

3. Partial implementat. Proprietatea privata inca se mai poate mosteni. Dar este singurul lucru ramas. Puterea, privilegiile, aristocratia... toate acestea sunt eliminate din mostenire.

4. Un punct destul de dubios, mai ales pentru Marx, dupa parerea mea. Probabil se voia o masura punitiva. Astazi e partial implementat in sensul ca statul poate decide sa iti rechizitioneze averea in urma comiterii diverselor delicte.

5. Implementat. In orice economie care a crescut, indiferent ca o denumim capitalista sau comunista, s-a simtit nevoia unei banci nationale care, prin diverse mecanisme gen acordarea si reinnoirea licentei, sa tina sub control creditele.

6. Partial implementat. Transportul in comun este apanajul statului care guverneaza prin intermediul regiilor autonome. Mijloacele de comunicare s-au dezvoltat dincolo de cat isi putea imagina Marx si ele nu mai pot fi controlate nicicum (desi statul incearca prin diverse organisme ca CNA).

7. Partial implementat. Statul are o putere mare asupra mijloacelor de productie din agricultura si o poate exercita prin intermediul creditelor acordate si prin intermediul administratiei locale. Cu numele, sigur, proprietatea e privata... dar cam atat.

8. Inteles sub forma de munca fizica platita cu salariu, este neimplementat. Totusi, ceea ce constituie "munca" a devenit din ce in ce mai neclar, mai ales in statele vestice si putem observa ca, desi neimpusa prin lege, munca (eventual informala) este in buna masura auto-impusa de catre fiecare individ in parte. Nimeni nu se trezeste de dimineata pentru a sta in pat negandindu-se la nimic si nefacand nimic. Toti facem ceva si gandim ceva producand utilitate marginala pentru noi. In acest sens extins, toti muncim, deci ideea marxista ramane in picioare.

9. Iarasi, foarte interesant, tarile "necomuniste", cele vestice, par a fi mult mai aproape de acest deziderat decat tarile asa-zis comuniste. As spune "partial implementat" mai ales in economiile capitaliste.

10. Implementat. Aproape am uitat ca marxistii au propus asa ceva pentru prima oara...

Dupa aceasta analiza (poate exagerata la anumite puncte, recunosc) intrebarea care imi vine mie in cap este: cui ii e frica de marxism si de ce? Traim cu totii in marxism astazi! Cine poate spune cu mana pe inima ca este impotriva acestor 10 puncte? Poate obiectam la unul, doua, trei. Dar, per total, nu cred ca putem gasi o economie, chiar si capitalista, moderna care sa nu corespunda macar 50% cu ce propunea Marx in Manifest.